OP-ED elaborat de Lesnic Cristina, Co-fondatoare a AO „Institutul pentru Democrație și Dezvoltare” (I4DD)

În ultimele trei decenii, Zona de Securitate a Republicii Moldova rămîne o ,,egalitate în așteptare„ pentru femeile care conduc comunități.

Puterea în Dezechilibru: Femeile, Funcțiile Decizionale și Zona de Securitate

Circa 100 de comunități din rn. Florești, Șoldănești, Rezina, Orhei, Dubăsari, Criuleni, Anenii Noi, Căușeni, Ștefan Vodă fac parte din Zona de Securitate a Republicii Moldova. Zona de Securitate are o sensibilitate aparte pentru asigurarea securității și aplicarea legii.

În urma alegerilor locale desfășurate la 5 noiembrie 2023, doar 13 femei au fost alese în funcția de primară în cele aproximativ 100 de comunități din Zona de Securitate a Republicii Moldova. Această cifră evidențiază o subreprezentare semnificativă a femeilor în funcții decizionale locale, în ciuda angajamentelor naționale și internaționale privind promovarea egalității de gen și participării echitabile în procesele de guvernare. Din cele 9 raioane din Zona de Securitate, doar 2 femei s-au ales cu funcție de conducere la nivel de Președintă de raion, ceea ce reflectă o discrepanță semnificativă în accesul femeilor la poziții executive de nivel raional și opțiunile și preferințele alegătorilor.

Decizia Nu Are Gen–Femeile în Structurile Locale din Zona de Securitate. Cum sunt văzute lucrurile astăzi?!

În cadrul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 311/2025, au fost finanțate 30 de proiecte destinate exclusiv comunităților din Zona de Securitate. Cu toate acestea, doar 2 comunități conduse de femei au reușit să obțină fonduri pentru dezvoltarea locală din bugetul de stat în cadrul acestui instrument, menit să contribuie la dezideratul de reintegrare. Această disproporție evidențiază inegalități persistente în accesul femeilor-lidere la resurse publice, în ciuda eforturilor declarate de promovare a egalității de gen și a incluziunii în procesul de reintegrare, precum și bugetarea sensibilă la gen.

Unele dintre femeile primare din Zona de Securitate nu se află la primul mandat (comunități din rn. Dubăsari, Anenii Noi și Căușeni), ceea ce constituie o dovadă clară a încrederii comunităților în capacitatea lor de guvernare locală, precum și a rezilienței și competenței demonstrate în exercitarea funcției publice. Această continuitate în leadershipul feminin reflectă nu doar experiența acumulată, ci și potențialul de consolidare a participării femeilor în procesele decizionale locale, în ciuda provocărilor structurale și culturale persistente.

Lipsa planurilor de localizare și a bugetării sensibile la gen reprezintă doar câțiva dintre factorii structurali care pot influența negativ creșterea participării femeilor în procesul de luare a deciziilor și în conducerea comunităților din Zona de Securitate. Absența acestor instrumente limitează capacitatea autorităților locale de a răspunde nevoilor diferențiate ale femeilor și bărbaților, perpetuând astfel inegalitățile de gen în accesul la resurse, funcții publice și oportunități de dezvoltare.

Unde Sunt Femeile? Golul Decizional din Zona de Securitate

Femeile nu au acces direct la negociator, mediator sau echipele oficiale de mediere și negociere și nu este un mecanism oficial, standardizat de accesare de informaţii despre procesul de pace şi pentru dezvoltare a intereselor femeilor. Această excludere structurală limitează capacitatea femeilor de a influența deciziile care le afectează direct și perpetuează inechitățile de gen în domeniul securității și reconcilierii.

Pe de altă parte, un exemplu relevant de promovare a participării femeilor în procesele de consolidare a păcii este crearea Consiliului Consultativ al Femeilor pentru Consolidarea Păcii, format din reprezentante ale organizațiilor neguvernamentale de pe ambele maluri ale Nistrului, cu suportul UN Women Moldova. Rolul acestui Consiliu este de a identifica soluții comune pentru reducerea barierelor și inechităților cu care se confruntă femeile și comunitățile în contextul conflictului transnistrean nesoluționat. Inițiativa demonstrează potențialul colaborării transcomunitare și al leadershipului feminin în promovarea păcii, incluziunii și coeziunii sociale în Zona de Securitate.

Femeile Contează: Reprezentare Decizională în Zona de Securitate – O urgență neglijată sau neinspirată?

În ciuda unor progrese, reprezentarea femeilor în procesul de luare a deciziilor politice la nivel local, în procesele de pace și în sectoarele de securitate rămâne inadecvată, inclusiv și pentru Zona de Securitate. Este esențial să se amplifice sprijinul pentru femeile lidere, împuternicindu-le în același timp să-și consolideze capacitățile și să-și lărgească sferele de influență, în special în soluționarea conflictelor și consolidarea păcii, unde vocile și conducerea lor sunt adesea marginalizate, dar sunt extrem de necesare. Astfel, implicarea femeilor în procese de pace în Zona de Securitate constituie o premisă pentru a renegocia relațiile de putere și relații ce implică distribuirea sau redistribuirea puterii între femei și bărbați, în scopul de a construi o pace durabilă, în care atât femeile, cât și bărbații au drepturi și șanse egale de a conduce.

Într-un context în care violența în familie și violența bazată pe gen rămân probleme acute în Republica Moldova, rolul femeilor în procesele de pace și securitate nu poate fi neglijat sau neinspirat. Vocea acestora trebuie să fie auzită și valorizată la masa de dialog, nu tratată ca un simplu element decorativ sau ca parte din „meniul” discuțiilor, fără impact real.

Voce în Decizie și Acțiune: Liniile Invizibile ale Puterii Locale în Zona de Securitate

Autoritățile locale joacă un rol esențial în menținerea coeziunii sociale, furnizarea serviciilor publice și facilitarea dialogului intercomunitar. Dimensiunea puterii locale a fost ancorată în cel de-al doilea Program național de implemengtare a Rezoluției ONU privind implementarea Agendei Femeia, Pacea și Securitatea pentru anii 2023-2027. Anume acest aspect, diferențială primul Program național din anii 2018-2020 de cel de-al doilea Program național. Fără această componentă a localizării Agendei Femeia, Pacea și Securitatea, riscăm să avem un impact limitat.

Sensibilitatea la conflict este o noțiune insuficient explorată în Republica Moldova, deși reprezintă un element-cheie în proiectarea și implementarea intervențiilor durabile în zonele afectate de tensiuni. Această abordare presupune evitarea efectelor negative și maximizarea efectelor pozitive prin măsuri, acțiuni și activități care țin cont de contextul conflictual, de dinamica locală și de percepțiile comunităților.

Sensibilitatea la conflict este strâns interconectată cu consolidarea păcii, întrucât implică contribuțiile tuturor actorilor — statali (inclusiv autoritățile publice centrale și locale) și non-statali (societatea civilă, liderii comunitari, organizațiile internaționale).

Integrarea sensibilității la conflict în planificarea locală, în politicile publice și în inițiativele de dezvoltare contribuie la prevenirea tensiunilor, la promovarea incluziunii și la construirea unei păci sustenabile, adaptate realităților din Zona de Securitate și din alte regiuni vulnerabile.

Puterea locală prin liderism femenin poate fi întărită în contextul capacitării liderelor locale și oferirea resurselor financiare suficiente pentru implementare, or Programul anual al activităților de reintegrare a țării ar fi un exemplu în care vocea poate fi exprimată prin decizie și acțiune.