Poate prezența femeilor în activitatea de urmărire penală transforma eficiența și calitatea actului de justiție?

Această întrebare capătă o relevanță deosebită în contextul actual al reformelor din sistemul de justiție, în care eficiența instituțională și respectarea drepturilor fundamentale reprezintă obiective esențiale. Activitatea de urmărire penală, ca etapă decisivă a procesului penal, influențează în mod direct calitatea actului de justiție, iar diversitatea de gen în cadrul acesteia nu mai poate fi privită doar ca o chestiune de reprezentare formală, ci ca un factor cu potențial real de îmbunătățire a performanței profesionale, a echilibrului decizional și a încrederii publice în instituțiile statului. Analiza prezenței femeilor în acest domeniu permite o abordare complexă asupra modului în care competențele profesionale, stilurile de leadership și sensibilitatea față de dimensiunea umană pot contribui la creșterea eficienței și calității actului de justiție.

 

În ultimii ani și în Republica Moldova subiectul sporirii participării femeilor în procesele decizionale a beneficiat de o atenție sporită, însă participarea deplină a femeilor în structurile de forță și de luare a deciziilor este destul de redusă și femeile rămân să fie sub-reprezentate în forurile superioare de luare a deciziilor, la nivel național și local. Din acest motiv, dezbaterile privind rolul femeii într-o lume dominată de bărbați sunt încă actuale atât la nivel profesional, cât și instituțional, inclusiv într-o societate patriarhală. Actualmente, în vederea dezvoltării societăţii pe calea democratizării, se pune accent pe eliminarea tuturor formelor de discriminare, egalitatea de oportunităţi, drepturi şi obligaţii pentru femei şi bărbaţi, crearea unei societăți incluzive, integrarea perspectivei de gen în cadrul sectorului de justiție, precum și promovarea femeile la funcții de decizie.

Femeilor le este mai greu decât bărbaţilor să se afirme pe plan profesional şi să menţină pasul de lider şi de concurenţă, fiind împovărate atât de stereotipuri, cât şi de obligaţiunile din familie şi gospodărie

 

Conform legislației Republicii Moldova, femeile şi bărbaţii au drepturi egale. Altfel spus, nu avem vreo lege care prin prevederile sale ar discrimina femeile. Însă, la nivel practic drepturile sunt diferite și discriminatorii din cauza stereotipurilor vis-a-vis de rolul femeii și bărbatului în societate, familie. Astfel că femeile ofițeri de urmărire penală trebuie să facă un echilibru între serviciu și casă, între carieră și familie, executând activități casnice în încercarea disperată de a reuși la serviciu, de a avea grijă de ea ca femeie și de a mai urmări și tendinţele în vestimentaţie pentru a arăta bine. Într-un cuvânt povara de pe umerii unui ofițer de urmărire penală femeie este mai mare, cum nu am vrea noi să spunem că există egalitate de gen. Pot observa acest lucru din discuțiile avute cu ofițerii de urmărire penală femei, precum și din propria experiență fiind de 23 de ani în acest domeniu. Din 1998 sunt în organele afacerilor interne și pot spune cu siguranţă că femeile din poliție au iniţiativă, acționează cu încredere, loiale. Calităţile din urmă totdeauna sunt în favoarea partenerilor de activitate bărbaţi dar deseori în defavoarea femeii, deoarece nu le ajută la promovarea pe scara profesională, ci dimpotrivă. Observ că unele femei ofițeri de urmărire penală, sunt un pic complexate, inhibate şi neîncrezătoare în forţele proprii. De asemenea, multe dintre ele nu reuşesc pe plan profesional deoarece nu sunt susţinute de partenerii de viaţă sau poate, mai bine spus, nu ştiu cum să stabilească anumite reguli pentru a nu duce ele de unele singure greul casei. De asemenea, nu sunt încurajate nici în ceea ce fac pe plan profesional de șefii lor bărbați, ceea ce le taie din elan, iar multe dintre ele chiar renunţă la ideea de a încerca să facă carieră.

 

Cercetările arată că o performanţă de succes a unui bărbat este atribuită mai degrabă abilităţilor lui profesionale, pe cand o performanţă de același nivel la o femeie este văzută mai degrabă ca rezultat al efortului depus de aceasta, al dificultăţii reduse a sarcinii sau al norocului. Însă in cazul insuccesului, lucrurile se schimbă: performanța scăzută a unei femei este pusă pe seama lipsei de abilități profesionale.

 

Ca ofiter de urmărire penală la început de carieră, am încercat să mă ”racordez” la valorile colectivului din care făcem parte. Nu îmi puneam prea des întrebarea legată de împlinirea proprie pentru că nu știam nici măcar cum puteam să o măsor. Eram angajată să copii și să urmez fidel anumite roluri pe care le aveam drept exemplu și făceam din împlinirea sau neîmplinirea femeilor model, la acel moment puține la număr în sistemul afacerilor interne. Pe măsură ce mă dezvoltam emoțional, profesional, începeam să descopăr noi perspective, iar termenul acesta de împlinire ajungea să primească o definiție proprie. Acum după ani de experiență aș putea veni cu îndrumări către ofițerii de urmărire penală femei care să le ghideze pentru a reuși punând în prim plan capacitatea de a se asculta, de a fi blânde cu ele însuși, de a fi recunoscătoare pentru ceea ce fac zi de zi, calitatea de a se prioritiza, de a crede în propriile capacități și abilități, de a-și crea propriul sistem de valori care să fie în concordanță cu lumea interioară.

În activitatea sa ofițerii de urmărire penală femei, se simt mult mai responsabile, rezultatul unor investigații și acțiuni de urmărire penală trebuie să-și atingă scopul. Ele își scriu și rescriu constant obiectivele și își proiectează continuu acțiunile pentru că reușitele sau nereușitele lor se reflectă în mersul urmăririi penale și stabilirea adevărului. Experimentarea este modul care le oferă practică și claritate. Anumite momente din activitatea de zi cu zi, le învață să activeze cu recunoștință și reverență, să capete experiență în domeniu.

 

Mai recent, femeile au reușit să intre în lumea corporatistă dominată de bărbați. Au apărut pentru femei oportunități care nu au fost niciodată disponibile. Profesia de ofițer de urmărire penală a fost în mod tradițional ocupată în mod predominant de bărbaţi. În ultimii 10 ani, proporţia femeilor ofițeri de urmărire penală a crescut, la moment din 735 funcții de ofițeri de urmărire penală 572 sunt ocupte. Din ele 283 sunt femei, adică 49,5%. Această dinamică arată o creștere treptată a prezenței femeilor în cadrul organului de urmărire penală, este analizată în acest raport și definită ca fenomen de „feminizare a justiției”, un proces care s‑a dezvoltat organic, în absența unor politici publice adecvate de recunoaștere a prezenței femeilor și a intereselor acestora. Este o schimbare  care s‑a produs într‑un timp scurt şi care nu a fost însoțită de anumite politici menite să reflecte și să acomodeze participarea în sistem a reprezentantelor dintr‑o categorie socială diferită. Această creștere se datorează mai mult  unor politici de salarizare insuficiente raportate la volumul de lucru și fluctuației de cadre și a funcțiilor vacante. În continuare, pozițiile de conducere în cadrul organului de urmărire penală  sunt ocupate preponderent de bărbați, inegalitate vizibilă cu ochiul liber din 46 funcții 10 femei. Asumată cu seriozitate, egalitatea de șanse implică nu numai o egalitate formală, numerică, în ceea ce privește accesul la profesie, prezența formală nu e suficientă, ci se impune acomodarea, respectarea nevoilor speciale, a diferenței, inclusiv prin măsuri de acomodare care nu impietează asupra neutralității actului de justiție și nu aduc atingere imaginii profesionale pe care și‑o asumă ofițerii de urmărire penală femei și bărbați .

 

Prin consecință, nu putem neglija faptul că actualmente egalitatea de gen reprezintă obiectivul oricărei societăţi democratice. Aceasta este determinată de faptul că obiectivele generale ale egalități de gen constau în crearea unei societăţi cu aceleași oportunități, drepturi şi obligaţii pentru femei şi bărbaţi şi în care diferențele dintre femei şi bărbaţi să fie abordate altfel decât ca deficienţe. Iar eliminarea tuturor formelor de discriminare este unul dintre principiile de bază ale unei societăți pașnice, armonioase și incluzive.

 

Respectiv prezența tot mai activă a femeilor în domeniul urmăririi penale constituie un element esențial în procesul de modernizare și consolidare a sistemului de justiție. Implicarea acestora contribuie la creșterea eficienței investigațiilor, la respectarea mai riguroasă a drepturilor fundamentale ale persoanelor și la îmbunătățirea calității actului de justiție. Prin profesionalism, echilibru decizional și o abordare orientată spre legalitate și etică, femeile ofițer de urmărire penală aduc o perspectivă complementară care sporește încrederea oamenilor în instituțiile de aplicare a legii.

 

Este diversitatea de gen un factor determinant al eficienței în sistemul de urmărire penală

Activitatea organelor de urmărire penală influențează nemijlocit actul de înfăptuire a justiției în vederea realizării principiului inevitabilității răspunderii penale. Atingerea respectivului obiectiv – inevitabilitatea răspunderii penale –, necesită aplicarea pe scară largă a cunoștințelor teoretice şi abilităților practice în domeniul tacticii şi metodicii criminalistice la investigarea anumitor categorii de infracțiuni. Cercetarea oricărei infracțiuni se află într-o interdependență strânsă cu modalitatea de planificare a activității persoanei împuternicite pentru efectuarea urmăririi penale. Activitatea unui ofițer de urmărire penală nu poate fi fructuoasă şi nu este soldată cu succes, dacă este realizată într-o manieră neorganizată, fără a ţine cont de limitele de timp prestabilite pentru cercetarea diferitelor categorii de infracțiuni. Planificarea cercetării cauzei concrete, fiind un mod de analiză şi evaluare a informațiilor deţinute de către ofiţerul de urmărire penală, prezintă un proces important, ca rezultat fiind trasate sarcinile investigațiilor întru atingerea scopului procesului penal. Modalitatea cea mai optimă, rapidă şi eficientă de examinare a unei anumite cauze penale, în care pe parcursul cercetării apar noi circumstanțe, este implementarea planificării algoritmizate a urmăririi penale. Această etapă a activităţii de urmărire penală se aplică pe scară largă în fiecare caz concret, când ofiţerul de urmărire penală se ciocneşte cu noi circumstanțe ale faptei şi nu are întotdeauna experiență suficientă pentru rezolvarea acestora, dar trebuie să acționeze, în cel mai bun caz, sau stagnează procesul de cercetare a infracțiunii, în cel mai rău caz. În activitatea organelor de urmărire penală, algoritmul reprezintă o combinare de acţiuni de urmărire penală interdependente, aliniate într-o succesiune optimă, ce vizează obținerea unui rezultat dorit într-o anumită perioadă de timp. Toate acțiunile de urmărire penală realizate în baza planificării algoritmizate nu se efectuează aleatoriu după propria voință a ofiţerului de urmărire penală, ci într-un mod ordonat, consecutiv şi ierarhic în baza unui sistem de priorităţi. Fapt ce demonstrează rolul şi importanța majoră a planificării algoritmizate la îmbunătățirea practicii de cercetare a faptelor penale şi optimizarea timpului de lucru a persoanei împuternicite cu exercitarea urmării penale.

Urmărirea penală este o fază a procesului penal, prevăzută în Partea specială, Titlul I, Capitolul I din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, care constă în activitatea desfășurată de organele de urmărire penală, în limitele căreia sunt administrare şi verificate probele necesare privind existenta infracțiunii, identificarea făptuitorilor, stabilirea răspunderii acestora, pentru a se costata dacă este sau nu cazul a se dispune trimiterea acestora în judecată.

Urmărirea penală ca fază a procesului presupune desfășurarea unui mare volum de activități necesare realizării obiectivelor stipulate în lege. În partea specială a Codului de procedură penală al RM sunt reglementate cronologic activitățile specifice ale acestei faze, care în mod logic debutează cu începerea urmăririi penale, continuă şi se finalizează cu terminarea urmăririi penale şi trimiterea dosarului în instanța de judecată. Astfel, acest proces complex pune în valoare activitatea de urmărire penală mai cu seamă dacă este efectuată de ofițerul de urmărire penală femeie.

 

Prezența femeilor în activitatea de urmărire penală contribuie la o abordare mai echilibrată a cazurilor, aducând atenție sporită circumstanțelor sociale și victimelor, o mai bună comunicare în echipă și o perspectivă empatică în luarea deciziilor. Studiile și rapoartele internaționale relevă că echipele mixte din punct de vedere al genului adoptă decizii mai bine argumentate și soluții mai corecte, ceea ce sporește credibilitatea și eficiența sistemului.

 

Inițiativele autorităților și ale organizațiilor internaționale pentru promovarea egalității de gen în justiție, inclusiv programe de formare pentru abordarea violenței împotriva femeilor și proiecte pentru incluziune și combaterea stereotipurilor, arată că diversitatea de gen nu doar îmbunătățește reprezentarea echitabilă, ci și calitatea actului de justiție. Astfel, promovarea femeilor în funcții de ofițer urmărire penală devine nu doar o necesitate, ci și un factor determinant.

 

Femeile în organul de urmărire penală, se manifestă adesea diferit față de bărbați, aducând perspective complementare care contribuie la eficiența și calitatea actului de justiție. Ele tind să manifeste un nivel mai ridicat de empatie, acordând atenție circumstanțelor sociale și victimelor, promovează un stil de comunicare colaborativ și incluziv. În paralel, femeile acordă o atenție sporită detaliilor și documentării riguroase, ceea ce contribuie la reducerea erorilor și la o analiză mai completă a probelor. De asemenea, ele abordează deciziile cu prudență și sunt orientate spre mediere și soluționarea amiabilă a conflictelor, în timp ce bărbații adoptă adesea un stil mai direct și autoritar.

 

Această complementaritate între stilurile feminine și masculine generează o diversitate de perspective esențială pentru luarea deciziilor corecte și echilibrate. Prezența femeilor în domeniul juridic nu doar că echilibrează perspectivele tradiționale, dar și sporește eficiența, echitatea și credibilitatea sistemului.

 

Femeile ofițeri de urmărire penală se remarcă printr-o abordare echilibrată și atentă la detalii în cadrul activităților specifice acestui domeniu. În desfășurarea investigațiilor, ele tind să combine rigoarea juridică cu o sensibilitate sporită față de victime, martori și comunitate, ceea ce contribuie la o colectare mai completă și mai precisă a probelor.

 

De asemenea, femeile implicate în urmărirea penală manifestă adesea abordări colaborative: lucrează strâns cu colegii, autoritățile locale și societatea civilă pentru a soluționa cazurile într-un mod eficient și corect. În special în dosarele de violență în familie, infracțiuni sexuale, implicarea femeilor poate fi decisivă pentru obținerea încrederii victimelor și pentru prevenirea re-traumatizării acestora pe parcursul procesului.

 

Femeile ofițeri de urmărire penală sunt de asemenea remarcate pentru atenția la detalii procedurale și pentru aplicarea riguroasă a legislației, ceea ce reduce riscul de erori și contribuie la creșterea calității actului de justiție. Prin aceste caracteristici, prezența femeilor în activitățile de urmărire penală nu doar că echilibrează perspectiva tradițională a bărbaților, dar și sporește transparența, echitatea și credibilitatea.

 

Femeile din urmărirea penală care răzbat în ciuda stereotipurilor şi prejudecăţilor nu sunt cazuri rare și pot invoca exemplul propriu, care am parcurs întreg traseul profesional de la cursanta primei promoții de fete acceptate la Academia de Poliție până la șefa Direcției urmărire penală a Inspectoratului General al Poliției. Prejudecata că acele femei care reușesc să parcurgă un traseu profesional de performanță au un profil deosebit de restul femeilor din poliție şi de restul femeilor din societate, întărește la rândul său într‑o anumită măsură o altă prejudecată, și anume aceea că o femeie obişnuită nu este potrivită pentru funcţiile de conducere. În acelaşi timp, o bună parte salută prezenţa femeilor în funcţiile de conducere şi o asociază cu perioade când au fost numite sau promovate mai multe femei în profesie.

 

În ultimele decenii, se constată o creștere constantă a prezenței femeilor în profesiile juridice, inclusiv în domeniul urmăririi penale, însă perspectivele de evoluție sunt strâns legate de modul în care instituțiile vor valorifica acest potențial.

 

Ofițerii de urmărire penală femei abordează stilul profesional bazat pe comunicare, analiză detaliată și sensibilitate față de dimensiunea umană a cauzelor penale, favorizează o investigare mai completă și mai corectă a faptelor. Acest aspect este deosebit de important, iar administrarea atentă a probelor este decisivă.

 

Perspectivele de dezvoltare sunt influențate și de accesul femeilor la funcții de conducere în cadrul organelor de urmărire penală. Promovarea lor în poziții decizionale poate contribui la reformarea practicilor instituționale, la creșterea transparenței și la adoptarea unor politici orientate spre eficiență și integritate. Diversitatea de gen în procesul decizional are potențialul de a reduce stereotipurile, de a îmbunătăți climatul profesional și de a consolida încrederea societății.

 

În același timp, dezvoltarea acestui segment presupune depășirea unor provocări persistente, precum stereotipurile de gen, volumul mare de muncă, presiunea psihologică și dificultățile de conciliere a vieții profesionale cu cea personală. Implementarea unor politici instituționale clare de egalitate de șanse, programe de mentorat și formare continuă, precum și asigurarea unor criterii meritocratice de promovare pot crea un mediu favorabil afirmării profesionale a femeilor.

 

 

Rolul și contribuția femeilor în consolidarea sistemului de urmărire penală

Sistemul de urmărire penală câștigă atunci când este incluziv și deschis perspectivei femeilor. Este momentul să recunoaștem că rolul lor nu este accesoriu, ci esențial pentru o justiție modernă și credibilă.

 

Femeile au avut un impact semnificativ în dezvoltarea și consolidarea organului de urmărire penală, aducând competențe, perspective și abordări care au îmbunătățit eficiența și calitatea actului de justiție. Prezența femeilor în funcții de ofițeri de urmărire penală, a contribuit la promovarea unui stil de lucru atent la detalii, esențial în investigarea corectă a infracțiunilor. În plus, implicarea femeilor a fost crucială în abordarea cazurilor care implică victime vulnerabile, inclusiv violența domestică și infracțiunile împotriva copiilor, aducând un plus de empatie și sensibilitate profesională. Prin eforturile lor, femeile sprijină transparența, respectarea drepturilor omului și aplicarea echitabilă a legii, consolidând astfel legitimitatea și credibilitatea secțiilor de urmărire penală. Contribuția lor nu se limitează la activitatea procedurală, ci se extinde și la formarea și instruirea profesională, promovând valori precum integritatea, responsabilitatea și profesionalismul în întreaga structură a sistemului polițienesc.

 

Aș veni cu niște exemple de personalități mai puțin cunoscute dar care au marcat prin perseverență și asiduitate: Eleonora Fonseca Pimentel (1752–1799) a fost o poetă și intelectuală italiană, recunoscută pentru promovarea statului de drept și a justiției sociale în secolul XVIII. Născută la Roma, ea a devenit o figură centrală a Republicii Neapolitane din 1799, implicându-se activ în reformele legislative inspirate de principiile Iluminismului. Prin activitatea sa în ziarul Monitore Napoletano, Fonseca Pimentel a apărat drepturile cetățenilor, egalitatea socială și transparența în justiție, demonstrând că femeile pot contribui activ la viața juridică și civică. După înfrângerea republicii, a fost executată, devenind un simbol al curajului, integrității și luptei pentru libertate și statul de drept. Moștenirea sa rămâne o inspirație pentru femeile implicate în domeniul juridic și pentru susținătorii justiției sociale.

 

Ruth Bader Ginsburg — o pionieră a egalității și justiției (1933 – 2020) a fost una dintre cele mai influente și respectate juriste ale secolului XX și începutului de secol XXI, cunoscută pentru rolul ei decisiv în avansarea egalității de gen și drepturilor civile. Deși nu a fost procuror sau anchetator penal, activitatea și contribuțiile sale în sistemul judiciar american au avut un impact profund asupra modului în care legea tratează discriminarea și drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor. Ginsburg a întâmpinat obstacole semnificative încă de la începutul carierei sale în domeniul juridic — după absolvirea Cupertine Law School a fost respinsă de mai multe firme de avocatură din cauza sexului ei. În ciuda acestor bariere, și-a construit o carieră excepțională în drept, devenind în 1972 consulul fondator al proiectului pentru drepturile femeilor al American Civil Liberties Union (ACLU). În această calitate, a susținut și câștigat multiple cazuri istorice în fața Curții Supreme a Statelor Unite, contribuind la eliminarea unor legi discriminatorii. În 1980 a fost numită judecător la Curtea de Apel pentru Circuitul District of Columbia, iar în 1993 președintele Bill Clinton a propus-o pentru Curtea Supremă a SUA, unde a devenit a doua femeie din istorie care a servit pe cea mai înaltă instanță federală. În această poziție, Ginsburg a fost o voce constantă în favoarea egalității de gen, dar și a drepturilor civile, scriind opinii și disidențe importante care au modelat jurisprudența americană.

 

Experiența și realizările lui Ruth Bader Ginsburg, ne oferă un exemplu clar al impactului pe care femeile îl pot avea asupra calității și echității actului de justiție. Deși nu a activat direct în urmărirea penală, Ginsburg a depășit numeroase obstacole încă de la începutul carierei sale, a contribuit la eliminarea discriminării legale și la promovarea tratamentului echitabil în fața legii. Exemplul ei arată că implicarea femeilor în justiție poate transforma sistemul într-un spațiu mai incluziv și mai eficient.

 

Femeile aduc perspective diferite, exemplul lui Ruth Bader Ginsburg demonstrează că implicarea femeilor poate transforma sistemul, asigurând respectarea principiilor fundamentale ale drepturilor omului și egalității. În acest context, includerea activă a femeilor în activitatea de urmărire penală devine nu doar o necesitate morală, ci și un factor strategic pentru un sistem de justiție mai performant și mai credibil.

 

Calitățile unei femei pentru a reuși în carieră

O femeie de succes combină perseverența, încrederea în sine și curajul cu inteligența emoțională și responsabilitatea, reușind să transforme provocările în oportunități și să inspire prin exemplul său.

Succesul în carieră nu depinde doar de competențele tehnice, ci și de trăsăturile personale și calitățile interpersonale care permit unei femei să se dezvolte profesional și să facă față provocărilor. Una dintre cele mai importante calități este perseverența, capacitatea de a depăși obstacolele și de a continua să lucreze pentru atingerea obiectivelor, chiar în condiții dificile.

 

Încrederea în sine este, de asemenea, esențială. O femeie care crede în propriile abilități poate să își asume responsabilități, să propună idei și să ia decizii importante fără teama de eșec. Aceasta se leagă strâns de autodisciplina, care ajută la menținerea focusului și la gestionarea eficientă a timpului, în special atunci când sarcinile sunt multiple și complexe.

Alte calități importante includ inteligența emoțională, care permite gestionarea relațiilor interpersonale și comunicarea eficientă cu colegii, superiorii sau părțile în proces, și capacitatea de adaptare, esențială într-un mediu profesional aflat în continuă schimbare. Creativitatea și spiritul inovator permit găsirea soluțiilor noi și eficiente, iar integritatea și responsabilitatea câștigă respectul și încrederea celor din jur, fiind fundamentale pentru construirea unei reputații solide.

 

În plus, o femeie în poliție este adesea curajoasă și ambițioasă, gata să își asume riscuri calculate și să caute oportunități de dezvoltare, dar și empatică, știind să sprijine echipa și să inspire colegii. Combinația acestor calități creează un profil de lider feminin capabil să reușească în carieră, să facă față provocărilor și să contribuie la dezvoltarea organizației din care face parte.

 

Totodată dimensiunea feminină a urmăririi penale evidențiază impactul semnificativ al femeilor în procesul de investigare și aplicare a legii. Femeile aduc în sistem un echilibru între rigoarea legală și sensibilitatea socială, ceea ce contribuie la realizarea unor anchete mai corecte și mai eficiente. Ele gestionează cu atenție cazurile sensibile, combinând profesionalismul cu empatia și respectul pentru victime. În plus, implicarea lor promovează integritatea, cooperarea și formarea profesională în cadrul instituțiilor, sporind încrederea în justiție. Astfel, dimensiunea feminină nu reprezintă doar o chestiune de gen, ci un factor esențial pentru un sistem de urmărire penală echitabil, transparent și eficient.

 

  2020: ~21,8% femei din totalul angajaților în poliție.

  2021: ~22,3% femei în organele de poliție.

  2022: ~23,0% femei în organele de poliție.

  2023: ~25,3% femei în organele de poliție.

  2024: ~26,1% femei în organele de poliție.

  2025: date exacte nu sunt încă publicate statistic, dar tendința este de creștere moderată față de 2024.

 

Procesul decizional în cadrul subdiviziunilor de urmărire penală

Implicarea femeilor în funcții de conducere în sistemul de justiție contribuie semnificativ la îmbunătățirea eficienței, echității și credibilității acestuia. Prin stilul lor de leadership, femeile promovează decizii mai echilibrate și mai bine motivate, luând în considerare nu doar litera legii, ci și contextul social și uman al fiecărei cauze. Acest mod de abordare reduce riscul soluțiilor formale sau superficiale și sporește încrederea comunității în actul de justiție.

Prezența femeilor în poziții de conducere favorizează consolidarea integrității instituționale și combaterea corupției, prin accentul pus pe transparență, responsabilitate și respectarea strictă a normelor etice. De asemenea, femeile-lider contribuie la un management mai eficient al instituțiilor de drept, printr-o mai bună organizare a activității, o comunicare clară în interiorul structurilor și o responsabilizare reală a personalului.

Un impact deosebit se observă în gestionarea cauzelor sensibile, precum violența în familie, infracțiunile sexuale sau cele ce vizează minorii. În aceste domenii, leadershipul feminin aduce o abordare mai empatică și mai orientată spre protecția victimelor, reducând riscul revictimizării și asigurând aplicarea corectă a procedurilor.

Totodată, femeile aflate în funcții de conducere în cadrul organului de urmărire penală, contribuie la schimbarea culturii organizaționale din sistem, promovând meritocrația, respectul reciproc și colaborarea, în detrimentul ierarhiilor rigide și al practicilor autoritare. Această transformare conduce la creșterea profesionalismului, la consolidarea disciplinei instituționale și la întărirea standardelor etice.

Implicarea femeilor la funcții de conducere în cadrul organului de urmărire penală nu reprezintă un avantaj de gen, ci un câștig pentru întregul sistem. Diversitatea perspectivelor în procesul decizional face justiția mai echilibrată, mai umană și mai eficientă, răspunzând mai bine nevoilor societății și consolidând statul de drept.

În calitate de conducătoare, știu și cred că orice persoană lider sau lideră are o oportunitate incredibilă de a schimba viața cuiva, în fiecare zi! Liderismul feminin în sistemul afacerilor interne este despre oameni – despre femei și bărbați, care pot deveni cea mai bună versiune a sa.

 

Am avut această oportunitate de a fi prima femeie desemnată într-o poziție cheie în calitate de șefa Direcției urmărire penală și vreau să-mi exprim această recunoștință de a-mi oferi un credit de încredere că pot conduce o echipă minunată. Am reușit să combin noile abilități obținute, cunoștințe și o atitudine sensibilă la gen și o abordare orientată pe rezultate.

Am reușit să ghidez și să orientez conducătorii subdiviziunilor de urmărire penală, să producem transformări, conducând pe baza unui exemplu propriu și de încredere, prin comunicare asertivă și dialog, prin setarea priorităților într-un mod inteligent și modern.

 

Orele de instruire, vizitele de lucru în Germnia, Suedia, Ucraina, Franța, SUA, coaching-ul individual m-au întărit și m-au motivat să fiu în orice clipă mai determinată și să-i încurajez pe colegii mei să vină și ei cu a astfel de abordare. Toate aceste evenimente au format o “forță motrice” personală care m-a motivat în fiecare zi să excelez prin propriul exemplu.

 

Timpul în care dețin funcția de șefă de Direcție, în această calitate, am fost inspirată de reziliența femeilor și bărbaților ofițeri de urmărire penală pe durata a mai multor evenimente, alegerile desfășurate, în timpul investigării cazurilor de rezonanță, în condiții de multiple crize și provocări la adresa ordinii și securității publice, am reușit, deopotrivă, să fim uniți și determinați să fim la datorie.

 

Într-un moment critic, cu locuri vacante în cadrul subdiviziunilor de urmărire penală, mi-am asumat să fiu mai des în teritoriu, să port dialog și consultări la diferite nivele pentru a soluționa această problemă. Am reușit de comun cu alți colegi să completăm funcțiile vacante pe cât posibil, să motivez tinerii și tinerele să aleagă această meserie, iar cei care reflectau să plece din sistem din varii motive să opresc fluxul de personal. Argumentele au contat, pentru că am valorificat comunicarea, am găsit timp să înțeleg mai bine necesitățile acestora, am setat mai bine prioritățile, am reușit să conving angajații/conducătorii secțiilor de urmărire penală că trebuie și pot să participe la procesul de luare a deciziilor, iar vocea lor să fie auzită.

 

Sunt o persoană luptătoare, pentru că toată viața profesională mi-am dedicat-o acestui sistem și dacă aș fi fost întrebată astăzi dacă aș alege o altă cale, aș zice cu curaj – ,,Aș lua-o de la început”. Știu că îmbinarea vieții profesionale și cele personale este mai dificilă, nu și imposibilă. Astăzi ca niciodată, conștientizez cât de valoroasă este comunicarea internă, încurajarea și recunoașterea eforturilor depuse.

 

Am organizat de-a lungul acestei perioade mai multe consultări cu femeile ofițeri de urmărire penală, pentru a mă îngriji de nevoile și necesitățile acestora, pentru a le sprijini profesional, pentru a le încuraja să participe la luarea deciziilor, pentru a avea aspirații și încredere. Am ținut cont de opinia acestora pentru a formula inițiative care să fie mai inclusive și pentru a vedea în mine o colegă și un sprijin. Am recrutat femei, am delegat alte femei pentru formare, am susținut inițiativele colegelor mele!

 

Procesul de luare a deciziilor este un factor decisiv în dezvoltarea societății și instituției, contribuind la transformări pozitive în procesul de recrutare și selectare a angajaților/angajatelor din cadrul Poliției, prestarea unor servicii de calitate, la îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional, promovarea unor inițiative mai inclusive și bazate pe un echilibru de gen. Accesul la justiție este o prioritate! Încrederea în actul de justiție este o muncă titanică.

În pofida subreprezentării femeilor în sistemul de urmărire penală, sunt convinsă că domeniul urmăririi penale poate fi reprezentat de către femei în egală măsură ca și bărbații. Participarea femeilor la orice etapă de luare a deciziilor ar oferi nu doar profesionalism, dar și o încredere aparte din perspectiva diferențelor culturale, soluții eficiente și creativității.

 

Pe durata activității, am susținut femeile, am evaluat necesitățile, le-am implicat în identificarea soluțiilor și exprimarea opiniei și obținerea de feedback, crearea unui spațiu de dialog sigur și prietenesc pentru a dezvolta instituția, încurajarea de a aplica la studii continue, de a le susține ideile și propunerile și de a le oferi încrederea că ele sunt demne, curajoase și profesioniste.

M-aș referi aici și la  impactul semnificativ al deciziilor manageriale asupra activității subdiviziunilor de urmărire penală, având în vedere că acestea sunt structuri organizatorice ce necesită o coordonare eficientă, respectarea procedurilor legale și gestionarea resurselor umane și materiale într-un mod care să asigure soluționarea eficientă a cauzelor penale.

 

Conducătorul organului de urmărire penală decide cum să repartizeze cauzele penale între angajați, influențând astfel viteza și eficiența cu care sunt soluționate cazurile. Alocarea echilibrată și corectă poate duce la reducerea timpului de așteptare și la prevenirea supraîncărcării unor membri ai echipei.

Deciziile pot facilita accesul la resursele necesare pentru desfășurarea activității de urmărire penală într-un mod eficient.

 

Instruirea continua este inevitabil foarte importantă, iar managerii au responsabilitatea de a asigura formarea continuă a ofițerilor de urmărire penală, pentru ca aceștia să fie la curent cu noile reglementări legale, tehnici de investigare și strategii de abordare a cazurilor. Lipsa unor decizii eficiente în acest sens poate duce la erori procesuale sau la întârzieri în soluționarea cauzelor penale.

 

Un lider eficient poate lua măsuri pentru a motiva angajații, prin recunoașterea meritelor, stimulente sau crearea unui mediu de lucru favorabil, ținând cont de nevoile angajatelor femei care au copii minori. Aceste măsuri pot influența pozitiv performanța angajaților, reducând burnout-ul și îmbunătățind productivitatea.

 

Managerii trebuie să se asigure că subdiviziunile de urmărire penală respectă toate modificările legislative și noile proceduri impuse de legislație. Deciziile privind implementarea acestor reglementări pot afecta semnificativ eficiența proceselor.

 

Deciziile manageriale legate de monitorizarea și controlul calității urmăririi penale sunt esențiale pentru a preveni greșelile sau neconformitățile procesuale. O supraveghere deficitară poate duce la restituirea unor cauze penale cu indicații suplimentare sau la soluționarea incorectă a unor cazuri.

 

Managerii joacă un rol important și în stabilirea și menținerea relațiilor cu alte autorități judiciare, cum ar fi procuraturile, instanțele de judecată, sau alte instituții și organizații. O decizie managerială bună poate facilita schimbul de informații și colaborarea eficientă între instituții, îmbunătățind viteza de soluționare a cazurilor.

 

Deciziile legate de implementarea unor sisteme informatice moderne pot accelera activitatea subdiviziunilor de urmărire penală. De exemplu, digitalizarea documentelor și proceselor de comunicare pot economisi timp și pot reduce riscul de erori umane.

 

Gestionarea eficientă a termenelor impun managerii să se asigure că termenele legale sunt respectate, iar deciziile de prioritizare a cazurilor urgente sau complexe pot îmbunătăți eficiența generală a subdiviziunilor de urmărire penală.

Deciziile legate de transparența proceselor interne pot contribui la un sistem mai deschis și responsabil față de cetățeni. De exemplu, promovarea unor proceduri clare și accesibile poate crește încrederea în sistemul judiciar.

 

De asemenea, managerii au responsabilitatea de a impune standarde etice în cadrul subdiviziunilor de urmărire penală. Orice abatere de la aceste standarde poate afecta integritatea întregii activități și poate duce la pierderea încrederii cetățenilor în instituție.

 

Un lider eficient poate identifica și soluționa conflictele interne care pot apărea în cadrul subdiviziunilor de urmărire penală. Conflictul între membri ai echipei poate afecta negativ colaborarea și poate duce la scăderea performanței.

 

În concluzie, deciziile manageriale au un impact direct asupra eficienței, transparenței și corectitudinii activității subdiviziunilor de urmărire penală, influențând atât fluxul procesual, cât și starea de bine a personalului implicat în acest domeniu. Un management eficient poate contribui semnificativ la îmbunătățirea întregului sistem judiciar.

 

Un instrument de management pe care l-aș utiliza, ar fi după părerea mea, încurajarea participării angajaților la luarea deciziilor pe domeniul de competență.

 

Astfel, implicarea angajaților în procesul decizional prin folosirea unor sisteme participative de organizare şi conducere ar reprezenta o principală modalitate de creștere a democrației manageriale.

 

Astfel această schimbare:

1. a) ar încuraja identificarea angajaților cu succesul organizației prin crearea unor relații îmbunătățite de muncă;
2. b) ar răspunde aspirațiilor angajaților de a-şi putea formula opiniile cu privire la evenimentele care le afectează activitatea, contribuind, totodată, la creșterea satisfacției în muncă.

Importanța participării angajaților la procesul decizional ar avea două argumente. În primul rând, promovând participarea, eu ca conducător am posibilitatea de a folosi la maximum, resursa umană angajată. Stimulând capacitățile analitice ale angajaților, în obținerea de noi idei și experiențe, voi avea de câștigat prin extinderea propriului orizont de cunoaștere și analiză. Al doilea argument, se referă la faptul că odată cu implicarea angajaților în procesul de luare a deciziilor organizaționale, implementarea acestor decizii devine cu mult mai ușoară, întrucât participanții la actul decizional se regăsesc în deciziile aplicate și le percep ca pe propriile decizii.

 

În acest sens voi obține decizii mai calitative și mai complete în raport cu un act decizional individual.