Această lucrare analizează mecanismele prin care dimensiunea de gen a fost integrată în strategiile de securitate post-2022 în Republica Moldova și Ucraina, demonstrând că reziliența și apărarea națională de amenințările actuale depinde direct de capacitatea statului de a mobiliza întregul potențial intelectual și operațional al cetățenilor săi.

În peisajul geopolitic actual, marcat de o instabilitate regională acută și de reconfigurări structurale la nivelul întregului continent european, Republica Moldova se află într-un moment de cotitură istorică. Agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei nu a reprezentat doar un șoc de securitate, ci a declanșat o transformare fundamentală a modului în care statul își conceptualizează propria supraviețuire, suveranitate și parcurs de dezvoltare. Această metamorfoză strategică a scos în evidență o realitate care anterior era adesea marginalizată în cercurile decizionale tradiționale: Agenda Femeile, Pacea și Securitatea (WPS), bazată pe Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, a încetat să mai fie un simplu exercițiu de bifare a unor standarde internaționale de imagine și s-a transformat într-un instrument practic de consolidare a rezilienței naționale și a capacității instituționale a statului.

Impactul agresiunii ruse: De la vulnerabilitate la reziliență strategică

Invazia militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei a demonstrat că vulnerabilitățile sociale, inclusiv inegalitățile de gen, sunt exploatate activ în cadrul războiului hibrid pentru a destabiliza comunitățile și a submina încrederea în instituțiile statului. În acest context, reziliența societală definită ca abilitatea unei societăți de a absorbi șocul, de a se adapta și de a se recupera a devenit conceptul central al noii viziuni de securitate. Analiza datelor recente arată că statele care au integrat perspectiva de gen în planificarea de urgență au reușit să gestioneze mai eficient crizele umanitare și de securitate.

Analizând experiența statului vecin, observăm că „războiul nu a putut opri implementarea Rezoluției 1325”, ci dimpotrivă, a accelerat-o. În Ucraina, agresiunea militară a forțat o reevaluare rapidă a rolurilor de gen. Așa cum subliniază analizele recente, contribuția femeilor în sectorul de apărare al Ucrainei este acum „mai valoroasă ca niciodată”:

Obiectiv WPS	Date și Impact Strategic	Implicații pentru Reziliență
Personal militar total	~70,000 femei în FA al Ucrainei (+20% față de 2022)	Mobilizarea maximă a capitalului uman național.
Roluri de luptă activă	Peste 5,500 femei (lunetiști, artileriști)	Eficiență tactică bazată pe competențe, nu pe gen.
Deminare umanitară	~30% femei în organizații precum HALO Trust	Vital pentru restabilirea accesului la pământ și siguranță.
Sectorul economic	61% din noile afaceri în 2024 sunt lansate de femei	Menținerea economiei funcționale în condiții de război.
Leadership comunitar	Rețele de voluntari și lideri locali feminin	Asigurarea logisticii umanitare în orașele de lângă front.

Ucraina a devenit singura țară din lume care și-a actualizat Planul Național de Acțiune 1325 în timpul unui război de agresiune pe scară largă. Această decizie nu a fost una administrativă, ci una de necesitate militară și social, iar contribuția femeilor în Ucraina nu este doar o formă de suport, ci o forță activă de transformare.

Astfel, numirea Olhăi Reshetylova, în funcția de Ombudsman Militar în 2025 subliniază importanța controlului civil și a protecției drepturilor în cadrul forțelor armate. Mai mult, legislația ucraineană a avansat rapid pentru a sancționa hărțuirea sexuală în armată, recunoscând că un mediu sigur pentru femei este un mediu mai puternic pentru toți soldații.

Un alt succes major al Agendei WPS în Ucraina este ratificarea Convenției de la Istanbul în iunie 2022, un act care a demonstrat angajamentul statului față de valorile europene chiar și în cele mai negre momente ale invaziei. Mai mult, ratificarea Statutului de la Roma în 2024 permite Ucrainei să colaboreze strâns cu Curtea Penală Internațională pentru documentarea și pedepsirea crimelor de război cu dimensiune de gen comise de armata rusă.

Implementarea Rezoluției 1325 în Ucraina s-a tradus prin adoptarea Legii 4067/2024 care a introdus reparații interimare urgente pentru victimele violenței sexuale în situații de conflict, o măsură istorică luată în timpul unui conflict activ. Această abordare întărește coeziunea socială și restabilește încrederea în capacitatea statului de a face dreptate, elemente vitale pentru reziliența pe termen lung.

Reziliența societală și lupta împotriva amenințărilor hibride

Agresiunea Federașiei Ruse împotriva Ucrainei a demonstrate empiric importanța rezilienței societale (stat, comunitate, individ) pentru menținerea funcțiile vitale ale instutuțiilor în fața unor perturbări majore. Federația Rusă utilizează instrumente hibride pentru a exploata „punctele de fractură” din societățile democratice, iar inegalitatea de gen este unul dintre aceste puncte. Prin promovarea unor modele de familie tradiționale distorsionate și prin atacarea drepturilor femeilor, propaganda rusă încearcă să decupleze Moldova și Ucraina de spațiul valoric european.

Agenda WPS în Ucraina are rolul de a inumiza societatea contra acestor tactici prin:

• Consolidarea coeziunii sociale: Implicarea femeilor în procesele de pace locale și în gestionarea resurselor comunitare reduce riscul conflictelor interne;
• Creșterea calității datelor: Utilizarea statisticilor dezagregate pe gen permite statului să identifice exact unde sunt vulnerabilitățile și să aloce resurse în mod efficient;
• Audituri de siguranță: Evaluarea iluminatului stradal, a accesibilității adăposturilor antiaeriene și a transportului public din perspectivă de gen crește siguranța generală a întregii populații.

Lecții din Kiev pentru Chișinău:

1. Femeile – protagoniști, nu victime: Ucraina a demonstrat că femeile pot ocupa orice rol, de la lunetist la expert în logistică militară și negociator politic. Republica Moldova trebuie să preia acest model de „mobilizare totală a talentelor”.
2. Sinergia între stat și societatea civilă: Succesul Agendei WPS în Ucraina pe timp de război se datorează colaborării strânse între Ministerul Apărării și organizațiile de femei. În Republica Moldova, Secretariatul PNA 1325 acționează ca un pod similar, transformând recomandările societății civile în politici de stat.
3. Modernizarea sub presiune: Ucraina a continuat reformele de gen chiar și sub bombardamente, înțelegând că o armată modernă este una incluzivă. Pentru Moldova, aceasta este o lecție de reziliență: reforma nu se amână din cauza crizelor, ci este soluția pentru ele.

Reziliența națională și războiul din Ucraina: lecții relevante pentru Republica Moldova

Odata cu atacarea Ucrainei de către Federația Rusă, Republica Moldova a parcurs un drum accelerat de la o neutralitate pasivă la o neutralitate activă și rezilientă, susținută de parteneriate internaționale. Strategia Securității Naționale (SSN) din 2023 marchează o rupere de trecut, identificând Federația Rusă ca sursa principală de amenințări hibride și punând un accent deosebit pe reziliența societală. În acest cadru, Agenda WPS nu mai este doar un document sectorial, ci o componentă a guvernării sectorului de securitate.

Republica Moldova și-a consolidat angajamentul față de principiile WPS  prin adoptarea și pune în aplicare Programul pentru promovarea și asigurarea egalității de gen între femei și bărbați în Republica Moldova pentru perioada 2023-2027 și prin adoptarea celei de-a doua generații a Programul național de acțiune pentru punerea în aplicare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pace și securitatea pentru perioada 2023-2027.

Cadrul normativ național este acum strâns corelat cu standardele internaționale, precum Convenția CEDAW și Recomandările Convenției de la Istanbul, asigurând o aliniere la valorile democratice fundamentale ale Uniunii Europene. Programul este structurat pe patru piloni esențiali: participare, prevenire, protecție și reabilitare, fiecare fiind operaționalizat prin obiective specifice care vizează atât personalul propriu al instituțiilor, cât și populația beneficiară a serviciilor de securitate.

Experiența comparată și analizele organizațiilor internaționale arată constant că instituțiile de securitate cu structuri de conducere diverse sunt mai adaptive, mai credibile în raport cu populația și mai eficiente în gestionarea crizelor. Expertiza acumulată la nivelul Secretariatului PNA 1325 demonstrează că echipele mixte de conducere în instituțiile de forță tind să adopte strategii de management mai holistice. Leadershipul feminin în securitate aduce:

• îmbunătățirea procesului decizional prin diversitate de perspective;
• creșterea încrederii publice în instituțiile de forță;
• consolidarea culturii integrității și a responsabilității instituționale;
• abordarea mai eficientă a securității umane, inclusiv a nevoilor grupurilor vulnerabile.

Mai mult, abordarea de gen devine, astfel, un instrument de management al riscului și al performanței instituționale, iar studiile corelează adesea creșterea ponderii femeilor în instituțiile publice cu scăderea nivelului de corupție sistemică.

Reziliența națională a fost testată direct prin gestionarea crizei refugiaților ucraineni. Majoritatea persoanele strămutate sunt femei si copii, iar securitatea nu mai este doar despre protecția frontierelor fizice, ci despre “securitatea umană”, care include protecția împotriva dezinformării, a traficului de ființe umane și a instabilității economice. Capacitatea instituțiilor de a oferi protecție temporară și acces la servicii medicale și sociale într-o manieră sensibilă la gen a demonstrat partenerilor europeni că Republica Moldova poate funcționa ca un furnizor de securitate umană, nu doar ca un consumator.

Ministerul Afacerilor Interne și-a asumat rolul, deopotrivă vizionar și ambițios, de coordonator la nivel național privind realizarea Programului Național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea pentru anii 2023-2027. Instituția și-a conceptualizat contribuția la implementarea Agendei WPS prin câțiva piloni strategici care vizează stabilitatea statului și alinierea la standardele UE:

• Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030: are ca scop principal sporirea gradului de siguranță pentru toți cetățenii și persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova, fără discriminare. Recrutarea și abilitarea femeilor în baza unor politici meritocratice de selectare și promovare, dezvoltarea pro-activă a abilităților de conducere și oferirea oportunităților de implicare a femeilor în procesul de luare a deciziilor;
• Programul național de ordine și securitate publică pentru anii 2026-2030: se concentrează pe digitalizare și pe apropierea poliției de comunitate, recunoscând că siguranța femeilor în spațiul public este un indicator al calității democrației;
• Programul național de prevenire și combatere a criminalității pentru anii 2026-2030: pune un accent inedit pe combaterea violenței digitale împotriva femeilor și copiilor, integrând tehnologii moderne pentru investigarea abuzurilor online;
• Programul național de management integrat al frontierelor pentru anii 2026-2030: vizează prevenirea traficului de persoane, o amenințare care a escaladat odată cu instabilitatea regională, unde femeile refugiate sunt cele mai vulnerabile.

Importanța acestor programe pentru securitatea națională constă în consolidarea păcii sociale într-un context geopolitic fragil. Prin digitalizare și cooperare interinstituțională, statul moldovean își propune să reducă timpul de intervenție și să crească nivelul de încredere al cetățenilor în instituțiile de forță, element esențial pentru combaterea narativelor dezinformării rusești.

Remarcabil poate fi considerat crearea Grupului de Inițiativă (GI), format din reprezentanți ai societății civile și mediului academic, care asigură un dialog continuu între organizațiile neguvernamentale și instituțiile statului. Această colaborare, exemplificată prin parteneriatele cu Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA) și Institutul pentru Democrație și Dezvoltare (IDD), validează faptul că securitatea nu mai este apanajul exclusiv al uniformelor, ci un efort comun care necesită o supraveghere democratică și transparentă.

 

Agenda WPS și integrarea europeană: convergență strategică, nu agende paralele

Parcursul de aderare la Uniunea Europeană a transformat egalitatea de gen dintr-un ideal în o condiție tehnică și politică obligatorie. Pentru Republica Moldova și Ucraina, procesul de screening bilateral început în 2024 a scos în evidență necesitatea alinierii la acquis-ul comunitar în domeniul egalității de șanse, protecției muncii și combaterii violenței.

Agenda WPS este profund aliniată valorilor și standardelor Uniunii Europene privind egalitatea de gen, statul de drept și securitatea democratică. Implementarea efectivă a PNA 1325 contribuie direct la îndeplinirea criteriilor politice de aderare, în special în domenii precum reforma sectorului de securitate, managementul resurselor umane și controlul civil democratic.

Parteneriatul de Securitate și Apărare RM-UE, semnat în mai 2024, a formalizat această legătură, stabilind că egalitatea de gen este o componentă strategică a rezilienței în fața amenințărilor hibride rusești. Implementarea recomandărilor din Rapoartele de Extindere ale Comisiei Europene vizează nu doar adoptarea de legi, ci și crearea unor structuri administrative capabile să monitorizeze permanent echilibrul de gen în promovări și recrutare. În acest sens, promovarea femeilor în leadershipul instituțiilor de securitate nu reprezintă o politică de resurse umane izolată, ci un indicator de maturitate instituțională și de convergență europeană.

Procesul de aderare la Uniunea Europeană reprezintă cel mai puternic catalizator pentru reformele de gen în sectorul de securitate. Finalizarea screeningului bilateral pentru Clusterul 1 „Fundamente” în septembrie 2025 a confirmat că Republica Moldova este pe calea cea bună, dar necesită o accelerare a implementării practice a legislației anti-discriminare. Agenda FPS este acum o parte integrantă a capitolelor de negociere privind drepturile omului, justiția și securitatea internă, dar se intersectează și cu alte capitole prin:

Capitol de negociari	Legătura cu Agenda WPS	Angajamentul național
19	Politica socială și ocuparea forței de muncă	Integrarea de gen în Planul de Creștere pentru Moldova (1.9 mld EUR)
23	Drepturi fundamentale și anti-discriminare	Dezvoltarea primului Indice al Egalității de Gen
24	Securitate internă și managementul frontierelor	Implementarea programelor de instruire pentru poliția sensibilă la gen.
31	Politica externă, de securitate și apărare	Alinierea la Busola Strategică a UE și participarea în misiuni de pace.

 

Leadership-ul femenin și Agenda WPS – motor al transformării statale

Analiza integrată a contextului geopolitic din Europa de Est post-2022 demonstrează că agresiunea militară rusă a acționat ca un catalizator pentru o schimbare de paradigmă ireversibilă. Republica Moldova și Ucraina nu mai privesc Rezoluția 1325 ca pe o recomandare opțională, ci ca pe o strategie de supraviețuire. Transformarea Agendei WPS într-un instrument practic de securitate este confirmată de integrarea acesteia în strategiile naționale de apărare, în reformele polițienești și în procesul complex de aderare la UE.

Într-un mediu dominat de amenințări hibride, dezinformare și crize umanitare, capacitatea Republicii Moldova de a mobiliza întregul potențial intelectual și operațional al femeilor în funcții de leadership determină în mod direct calitatea răspunsului instituțional în fața riscurilor asimetrice, consolidează reziliența națională și accelerează procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Experiența Ucrainei ne învață că într-o criză existențială, excluderea femeilor din deciziile de securitate este o eroare pe care niciun stat nu și-o poate permite. Pentru Republica Moldova, drumul spre Bruxelles trece prin modernizarea sectorului de securitate, iar egalitatea de gen este motorul acestei transformări.

Pentru a asigura succesul acestui parcurs, este imperativ ca guvernele de la Chișinău și Kiev, sprijinite de partenerii internaționali, să continue eforturile pe următoarele direcții:

1. Sustenabilitatea financiară: Alocarea de bugete specifice pentru Planurile Naționale de Acțiune, reducând dependența exclusivă de donatorii externi;
2. Date și transparență: Colectarea sistematică de date dezagregate pe gen pentru a informa politicile publice și pentru a monitoriza impactul reformelor în sectorul de Securitate;
3. Participarea politică: Trecerea de la prezența numerică a femeilor în sectorul de securitate la participarea lor semnificativă în procesele de luare a deciziilor la cel mai înalt nivel;
4. Reziliența digitală: Combaterea violenței și dezinformării online ca parte a strategiei naționale de securitate cibernetică.

Pe final menționăm că, Agenda Femeile, Pacea și Securitatea a devenit fundamentul pe care se construiește un stat modern, rezilient și european. Într-o regiune marcată de incertitudine și agresiune, incluziunea femeilor și protecția drepturilor lor nu sunt doar acte de dreptate socială, ci piloni indispensabili ai păcii durabile și ai securității naționale. Succesul acestui model în Moldova și Ucraina va servi drept un test de turnesol pentru eficacitatea Rezoluției 1325 la nivel global în secolul XXI.

Lista Bibliografică de surse utilizate și citate

1. Empowering women – strengthening peace and security: promoting gender equality by advancing the implementation of UN Resolution 1325 | Ministerul Afacerilor Interne, https://mai.gov.md/en/node/8798
2. BRIDGING GENDER EQUALITY AND EU INTEGRATION: THE GENDER EQUALITY FACILITY FRAMEWORK – UN Women Europe and Central Asia, https://eca.unwomen.org/sites/default/files/2025-06/gef_bridging_gender_equality_and_eu_integration_06.pdf
3. Survey Finds Ukrainian Women Still Underrepresented in Combat Roles, with Support for Their Military Service Likely to Decline Post-War | SecurityWomen, https://www.securitywomen.org/post/survey-finds-ukrainian-women-still-underrepresented-in-combat-roles-with-support-for-their-military-service-likely-to-decline-post-war
4. Strengthening the Women, Peace and Security Agenda – European Parliament, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2025/769691/IUST_BRI(2025)769691_EN.pdf
5. MAI și-a prezentat prioritățile strategice pentru 2026 – 2030 | Ministerul Afacerilor Interne, https://mai.gov.md/ro/node/9878
6. Moldova successfully completes its screening process, https://enlargement.ec.europa.eu/news/moldova-successfully-completes-its-screening-process-2025-09-22_en
7. 2025 Communication on EU enlargement policy, https://enlargement.ec.europa.eu/document/download/eb69a890-40d6-4696-801e-612d51709fdd_en?filename=2025+Communication+on+EU+Enlargement+Policy.pdf
8. 2025 EU Enlargement Reports: Progress, Challenges, and Disability Rights in Ukraine, Moldova, and Georgia, https://www.edf-feph.org/2025-eu-enlargement-reports-progress-challenges-and-disability-rights-in-ukraine-moldova-and-georgia/
9. Parteneriat de securitate și apărare între Republica Moldova și Uniunea Europeană, https://www.eeas.europa.eu/sites/default/files/documents/2024/PARTENERIAT%20DE%20SECURITATE%20%C8%98I%20AP%C4%82RARE.pdf
10. Women, Peace and Security Agenda in Ukraine: A Decade of Advancing Women’s Participation and Resilience during the Russian full-scale aggression, https://ukraine.unwomen.org/en/stories/u-fokusi/2026/01/poryadok-dennyy-zhinky-myr-bezpeka-v-ukrayini-desyat-rokiv-spryyannya-uchasti-ta-stiykosti-zhinok-pid-chas-povnomasshtabnoyi-ahresiyi-rosiyi
11. The EU and Moldova: How the Partnership has Evolved up to July 2025, https://eu4moldova.eu/en/the-eu-and-moldova-how-the-partnership-has-evolved-up-to-july-2025-2/
12. Ukraine’s Women Warriors Are Changing Modern War – Dignitas Fund, https://dignitas.fund/blog/women-in-the-armed-forces-of-ukraine/
13. Redefining Roles: How Russia’s War is Transforming Ukrainian Women’s Place in Society | Development Dispatch | CSIS, https://www.csis.org/blogs/development-dispatch/redefining-roles-how-russias-war-transforming-ukrainian-womens-place
14. Ukrainian Women Embrace Combat Roles as Technology Reshapes the Battlefield, https://www.military.com/daily-news/2025/12/06/ukrainian-women-embrace-combat-roles-technology-reshapes-battlefield.html
15. The Women, Peace and Security Agenda in Ukraine Is A Case of Unexpected Progress, https://www.boell.de/en/2025/11/03/women-peace-and-security-agenda-ukraine-case-unexpected-progress
16. Societal Resilience, A Key Factor in Combating Hybrid Threats – ResearchGate, https://www.researchgate.net/publication/361968260_Societal_Resilience_A_Key_Factor_in_Combating_Hybrid_Threats
17. Security in Central and Eastern Europe in a period of strategic shocks – ResearchGate, https://www.researchgate.net/publication/372573555_Security_in_Central_and_Eastern_Europe_in_a_period_of_strategic_shocks
18. Republica Moldova: rolul femeilor în securitate și provocările sale, https://pisa.md/aparitii-media/3702-republica-moldova-rolul-femeilor-in-securitate-si-provocarile-sale/
19. Best Practices in the whole-of-society approach in countering hybrid threats – European Parliament, https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2021/653632/EXPO_STU(2021)653632_EN.pdf
20. Wars on women escalate as global conflicts reach record highs – UN Women, https://www.unwomen.org/en/news-stories/press-release/2025/10/wars-on-women-escalate-as-global-conflicts-reach-record-highs
21. Moldova Report 2023 – Enlargement and Eastern Neighbourhood, https://neighbourhood-enlargement.ec.europa.eu/moldova-report-2023_en
22. Facts and figures: Women, peace, and security | UN Women – Headquarters, https://www.unwomen.org/en/articles/facts-and-figures/facts-and-figures-women-peace-and-security
23. Guvernarea sectorului de securitate în Moldova, https://www.dcaf.ch/sites/default/files/publications/documents/Independent_Report_SSG_Moldova_ROM.pdf
24. Moldova’s reform progress is real — despite what Russia wants you to think, https://eap-csf.eu/articles/moldovas-reform-progress-is-real-despite-what-russia-wants-you-to-think/
25. CABINET OF MINISTERS OF UKRAINE REGULATION On approval of the National Action Plan for the Implementation of UN Security Council, https://uwf.org.ua/wp-content/uploads/2023/03/nap-1325_eng.pdf
26. Accountability Report 2025 – Compact on Women, Peace and Security and Humanitarian Action, https://wpshacompact.org/accountability-report-2025/