OP-ED elaborat de Veronica URSU, PhD

În ultimele două decenii, femeile au devenit o forță reală în întreaga lume. Fie că vorbim de sfera politică, economică și antreprenorială, financiară, socială, de învățământ și sănătate, emanciparea feminină prinde tot mai mult contur.

În sfera politică, introducerea, în Republica Moldova, a cotei minime de 40% pentru ambele sexe pe listele partidelor parlamentare, a generat rezultate tangibile, numărul femeilor deputate crescând de la 24,8% în 2020 la 40,0% în 2024. De asemenea, alegerile locale generale din noiembrie 2023 au reprezentat un test de turnesol pentru leadership-ul feminin la firul ierbii. Rezultatele au confirmat ascensiunea femeilor în funcții de primar, în ciuda stereotipurilor persistente (215 femei în funcția de primar sau 24% din totalul funcții, ceea ce reprezintă cu 2,2% mai mult față de alegerile din anul 2019).

În domeniul financiar al Republicii Moldova, femeile astăzi conduc bănci, instituții publice, companii private, organizații obștești, proiecte economice de anvergură și implementează proiecte cu finanțare internațională. Femeile din finanțe nu doar participă la dezvoltarea economică, ci o determină direct. Prin etica lor profesională, prin orientarea spre stabilitate și prin adoptarea unei abordări bazate pe cooperare, ele contribuie la consolidarea economiei naționale și la creșterea încrederii în instituțiile financiare.

Tendințe și documente de politici la nivel internațional

Politica Uniunii Europene în domeniul egalității de gen se concentrează în mare parte în Strategia Egalității de Gen pentru anii 2020-2025, aceasta având menirea de a elimina stereotipurile și discriminarea gender.  Principalele obiective ale Strategiei în cauză se axau pe eliminarea diferențelor de remunerare a muncii dintre femei și bărbați, asigurarea unei participări echilibrate a femeilor și bărbaților în economie, în funcții de conducere, precum și în alte domenii de politici și de activitate. Pilonii-cheie ai Strategiei date vizează:

– Eliminarea violenței bazate pe gen prin implementarea inițiativelor legislative întru combaterea violenței împotriva femeilor și copiilor.

– Mandatarea economică și transparența salarială, ceea ce presupune stabilirea noilor reguli care impun companiilor să dezvăluie informații privind câștigurile salariale, cu evaluări obligatorii în cazul în care diferențele de remunerare depășesc 5%.

– Echilibrarea vieții profesionale cu cea personală și de îngrijire prin promovarea partajării egale a responsabilităților de îngrijire a copiilor și îmbunătățirea accesului la serviciile de îngrijire a acestora.

– Asigurarea egalității în actul de conducere prin amendarea legislației întru asigurarea unui mai bun echilibru de gen în consiliile de administrație ale companiilor [2].

Modul și măsurile necesare de realizare a obiectivelor stabilite în Strategia Egalității de Gen au fost stabilite prin Planul de Acțiune pentru Gen (GAP III), perioada de acțiune al căruia a fost extinsă până în anul 2027 și care își propune:

– orientarea și canalizarea tuturor relațiilor externe spre asigurarea și promovarea egalității de gen și a drepturilor femeilor;

– asigurarea unei viziuni strategice comune și a unei  cooperări strânse între statele membre EU pe aspectele egalității de gen;

– focusarea pe domenii tematice de asumare a angajamentelor, cum ar fi: prevenirea și combaterea violentei de gen; promovarea emancipării și independenței economice, sociale și politice a femeilor; asigurarea accesului femeilor la servicii medicale, de educație, precum și la funcții de conducere;

– ghidarea statelor membre în acest proces prin exemplul propriu, fapt ce presupune asigurarea egalității de gen și a echilibrului în acest sens la nivel politic și de conducere în structurile instituțiilor UE;

– monitorizarea anuală a rezultatelor prin intermediul unui mecanism menit să asigure acuratețea, transparența și accesul la informațiile de progres.  

Astel, GAP III sprijină și încurajează cu fermitate participarea și leadership-ul feminim, asigurând promovarea acestora prin diverse programe de guvernanță și reforme ale administrației publice.

Tendințe și documente de politici la nivel național

În calitate de document național de planificare strategică  ce înglobează principalele politici publice se remarcă Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030″. Strategia prenotată reprezintă o schimbare de paradigmă, de la o abordare bazată pe creștere economică simplă la una „centrată pe om”, unde egalitatea de gen este tratată drept un catalizator de dezvoltare. Strategia „Moldova Europeană 2030″ transpune Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 5 (ODD 5) al Agendei ONU 2030 în contextul național, și anume: „Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor” [12].

Strategia recunoaște explicit că dezvoltarea durabilă este imposibilă în condițiile în care jumătate din potențialul uman al țării este sub-utilizat din cauza discriminării sistemice, motiv din care vine cu obiective strategice clare pentru realizare până în anul 2030 (tabelul 1).

Tabelul 1

Țintele ale Strategiei „Moldova Europeană 2030”

Sursa: [12]

Strategia subliniază necesitatea trecerii de la „dezvoltarea instituțională” la „eliminarea reală a fenomenului discriminării”, fapt ce implică o abordare echitabilă în politicile de asigurare socială și infrastructură. Documentul notează critic faptul că femeile și bărbații din Moldova au nevoie de un tratament egal nu doar în legislație, ci și în accesul la resurse financiare și în distribuirea activităților domestice și de îngrijire.

Pentru a operaționaliza viziunea Strategiei „Moldova Europeană 2030”, Guvernul a adoptat Programul de promovare și asigurare a egalității între femei și bărbați pentru anii 2023–2027. Acest program este aliniat strict cu Strategia Consiliului Europei (2018–2023) și Strategia UE privind egalitatea de gen (2020–2025).

Programul prenotat, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 203/2023, structurează intervenția statului pe șase arii prioritare, reflectând o înțelegere holistică a inegalității:

1. Sănătatea: Focalizare pe drepturile reproductive și accesul egal la servicii medicale de calitate.
2. Educația: Combaterea segregării de gen în alegerea carierei.
3. Piața Muncii: Măsuri active pentru reducerea decalajului salarial și de pensii.
4. Antreprenoriatul: Susținerea femeilor în afaceri prin granturi și mentorat.
5. Protecția Socială: Reformarea sistemului de concedii pentru a încuraja implicarea taților.
6. Dezvoltarea Locală: Abilitarea femeilor în procesele decizionale la nivel comunitar.

În cadrul Programului Național pentru Egalitatea de Gen 2023–2027, se menționează că femeile manager tind să favorizeze luarea deciziilor colective și consultative, ceea ce sporește eficiența instituțională [8].

Suplimentar, prin Programul Național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind „Femeile, Pacea și Securitatea”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 152 din 22 martie 2023, Republica Moldova a prevăzut creșterea rolului femeilor în procesele decizionale din domeniile de securitate, economie și guvernare. Documentul stabilește ca obiectiv național integrarea dimensiunii de gen în procesele de planificare bugetară și economică, recunoscând că participarea femeilor în economie contribuie la pacea socială și la dezvoltarea durabilă. Prin urmare, subiectul leadership-ului feminin în finanțe nu este doar o chestiune de reprezentare, ci de implementare a angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova în domeniul egalității de gen și al dezvoltării sustenabile.

Hotărârea Guvernului nr. 152/2023 prevede consolidarea participării femeilor la procesele economice și decizionale prin promovarea accesului la funcții de conducere și la planificarea resurselor financiare la toate nivelurile de guvernare. Respectiv, pentru a valorifica pe deplin potențialul femeilor din domeniul financiar, Republica Moldova, prin Hotărârea Guvernului nr. 152/2023, și-a stabilit câteva direcții clare, și anume:

– Crearea unui fond național pentru antreprenoriatul feminin, cu acces simplificat la credite și granturi pentru afaceri durabile.

– Extinderea programelor de formare și mentorat, în special pentru femeile din mediul rural.

– Promovarea femeilor în consiliile de administrație și structurile financiare publice, pentru a atinge obiectivul de paritate.
– Introducerea rapoartelor anuale privind integrarea dimensiunii de gen în planificarea bugetară la nivel central și local [9].

Documentele de politici prenotate și măsurile stabilite de acestea nu doar ar alinia Republica Moldova la standardele ONU, ci ar consolida reziliența economică și încrederea în instituțiile statului, demonstrând totodată că  recunoașterea rolului economic al femeilor devine parte a unei viziuni mai largi: pacea socială, dezvoltarea economică, asigurarea echității și guvernarea transparentă.

Incluziunea financiară a femeilor și impactul lor în asigurarea stabilității și solidității financiare

Incluziunea financiară a femeilor este o pârghie importantă pentru dezvoltarea economică. Atragerea a tot mai multor femei în sistemul financiar reprezintă un instrument de consolidare a stabilității și solidității sistemului financiar în ansamblu. Integrarea femeilor în sistemele financiare stabilizează și crește reziliența generală a instituțiilor și piețelor financiare. Incluziunea financiară a femeilor consolidează sistemele economice, abordând vulnerabilitățile și promovând o creștere echitabilă. Prin urmare, emanciparea financiară a femeilor este un imperativ economic.

Înțelegerea stabilității și solidității unui sistem financiar este esențială pentru detectarea timpurie a riscurilor, luarea unor decizii informate, prevenirea crizelor și sporirea transparenței și responsabilității. Evaluarea permanentă atât a stabilității, cât și a solidității unui sistem financiar asigură informarea în timp util a sistemelor de avertizare timpurie, permițând intervenția promptă pentru prevenirea sau gestionarea crizelor. De asemenea, aceasta susține creșterea economică durabilă, asigurând faptul că instituțiile financiare pot continua să acorde împrumuturi și să investească. Aceste măsuri consolidează și fortifică încrederea în rândul părților interesate și susțin viabilitatea generală a economiei.

Pentru o mai bună conturare a rolului femeilor în finanțe s-a analizat legătura dintre incluziunea financiară a femeilor și principalii indicatori ce determină stabilitatea și soliditatea sistemului financiar (Figura 1) [6].

Figura 1. Principalii indicatori ai stabilității și solidității financiare ce sunt influențați de incluziunea financiară a femeilor

• Creșterea rezistenței individuale la șocurile economice

Un sistem financiar incluziv este mai rezistent la șocurile economice, întrucât cu cât mai multe persoane au acces la servicii financiare precum economii, produse de creditare și de asigurare, acestea sunt mai bine echipate pentru a face față dificultăților financiare. Această rezistență individuală se poate agrega într-o economie mai stabilă și robustă, reducând probabilitatea unor dificultăți financiare la scară largă care pot afecta în cele din urmă sectorul bancar.

Economiile joacă un rol crucial în rezistența financiară individuală și în stabilitatea economică per ansamblu. Atunci când oamenii au acces la conturi de economii formale, aceștia dispun de o capacitate mai mare de gestiune a riscurilor financiare, de investiție în educație și sănătate, precum și de contribuire la stabilitatea economică pe termen lung. Respectiv, această capacitate de a economisi oferă un back-up critic împotriva șocurilor economice, sporind rezistența financiară a oamenilor și permițându-le să profite de oportunitățile economice.

Având în vedere acestea, o mai mare egalitate de gen reduce inegalitatea veniturilor și stimulează diversificarea economică, ceea ce, la rândul său, susține reziliența economică. Includerea și atragerea majorității populației unei țări prin sisteme financiare formale consolidează stabilitatea financiară a acestei țări, întrucât riscurile sunt diversificate în mai multe conturi. În plus, creșterea numărului de cliente reprezintă adesea o oportunitate de a acumula depozite retail fără riscuri ample. Mai mult decât atât, conform studiilor și cercetărilor internaționale (UN Women Banking, 2025), femeile care au acces la un cont bancar sunt mai predispuse să investească în educație și asistență medicală, contribuind astfel la creșterea economică pe termen lung.

• Diversificarea portofoliului de depozite

Prin atragerea mai multor persoane în sistemul financiar, băncile își pot diversifica portofoliul de depozite, ceea ce generează o sursă de finanțare mai stabilă și mai fiabilă. O bază de clienți mai largă poate duce, de asemenea, la economii agregate mai mari, oferind băncilor un fond mai substanțial de fonduri pentru a acorda împrumuturi și a investi. Această diversificare reduce dependența băncilor de un număr limitat de deponenți mari, ceea ce poate facilita atenuarea riscurilor asociate cu retrageri bruște de mijloace financiare din conturi sau cu șocuri financiare.

Pe lângă acestea, incluziunea financiară are impact asupra stabilității bancare prin furnizarea de depozite individuale ample, fără riscuri și în mare parte ieftine. Acest lucru reduce dependența băncilor de finanțarea volatilă și adesea costisitoare a pieței monetare.

• Îmbunătățirea calității activelor

Calitatea activelor vizează capacitatea acestora de a genera randamente și probabilitatea ca acestea să intre în incapacitate de plată. Creșterea incluziunii financiare a femeilor poate duce la o mai bună calitate a creditului și la diversificarea portofoliului pentru bănci, întrucât femeile care au acces la credite și la alte servicii financiare tind să utilizeze aceste resurse cu prudență, prezentând adesea rate de rambursare mai mari. Această calitate îmbunătățită a creditului reduce riscul de credite neperformante și sporește stabilitatea generală a sistemului financiar. De asemenea, acordarea de credite unui grup mai larg și mai divers de debitori reduce riscul de concentrare, făcând sectorul bancar mai rezistent la fluctuațiile și recesiunea economică.

Conform unui studiu realizat în februarie, 2025 de UN Women Banking având la bază rezultatele investițiilor Women’s World Banking Asset Management (WAM), reducerea discriminării împotriva microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) conduse de femei are de asemenea efecte pozitive asupra solidității furnizorilor de servicii financiare. WAM investește în afaceri în creștere cu soluții inovatoare care permit femeilor să își atingă puterea economică, urmărind în același timp crearea de valoare pentru întreprinderi și randamente financiare competitive prin deblocarea potențialului femeilor ca și clienți, furnizori, lideri, angajați și participanți cu drepturi depline la economie. Respectiv, ca rezultat al unei analize, s-a constatat că întreprinderile finanțate din fondurile WAM au înregistrat inițial o calitate a creditului mai scăzută în rândul afacerilor conduse de femei (Figura 2).

Figura 2. Nivelul de calitate al portofoliului de credite contractate de femei antreprenoare vs bărbați antreprenori, înregistrați ca beneficiari ai fondurilor WAM

Sursa: UN Women Banking, 2025 [6]

Cu toate acestea, investigațiile ulterioare au relevat că acest lucru s-a datorat unui nivel mai redus de comunicare, asistență pentru clienți și/sau evaluare a creditului afacerilor deținute de femei. Pe măsură ce aceste probleme au fost abordate și eliminate, femeile au depășit bărbații în ceea ce privește calitatea portofoliului de credite, cu un portofoliu mediu de credite cu risc cu 26,1% mai mic, comparativ cu cel al afacerilor conduse de bărbați. Mai mult decât atât, în aceeași perioadă analizată, valorile medii ale împrumuturilor pentru IMM-urile conduse de femei au crescut, eliminând decalajul existent față de bărbați.

• Creșterea adecvării capitalului

Adecvarea capitalului măsoară rezervele de capital ale instituțiilor financiare pentru a absorbi pierderile potențiale, asigurându-se că băncile au suficient capital pentru a face față potențialelor șocuri financiare, precum și pentru a asigura continuitatea funcționării acestora. Creșterea nivelului de incluziune financiară a femeilor stimulează și sporește baza de capital a băncilor, având în vedere că tot mai multe femei economisesc și investesc. Mai mult decât atât, dat fiind prudența femeilor și nivelul mai mic al riscului de credit asociat, această stabilitate sporită permite băncilor să mențină rezerve de capital mai mari, îmbunătățind astfel rata de adecvare a capitalului.

• Profitabilitate

Profitabilitatea evaluează capacitatea instituțiilor financiare de a genera profituri. Creșterea incluziunii financiare a femeilor, în special, stimulează profitabilitatea furnizorilor de servicii financiare prin intermediul unei cereri mai mari de servicii financiare, ceea ce contribuie la creșterea veniturilor din dobânzi și a comisioanelor, fapt ce la rândul său, generează o îmbunătățire a profitabilității generale. După cum s-a remarcat anterior, femeile prezintă, în general, riscuri de credit mai bune decât bărbații, în medie, prezentând rate de credit neperformante mai mici, și, de asemenea, tind să fie clienți mai fideli decât bărbații,  aceste aspecte crescând profitabilitatea furnizorilor lor de servicii financiare [6].

Dacă ar fi să ne referim la Republica Moldova, implicarea femeilor în sectorul financiar este una activă, însă persistă anumite discrepanțe. Potrivit datelor statistice ale Băncii Naționale a Moldovei, femeile dețin mai multe carduri bancare decât bărbații (1,9 milioane vs. 1,6 milioane) și efectuează un număr mai mare de plăți fără numerar          (139 545 630 vs. 134 070 937). Cu toate acestea, valoarea tranzacțiilor realizate de femei este mai mică decât cea a bărbaților (circa 82 948,0 milioane MDL vs. 85 846,4 milioane MDL). Această descrepanță poate indica faptul că, în unele cazuri, deciziile financiare sunt luate de bărbați, precum și ar putea fi explicate prin diferențele de salarizare din Republica Moldova, unde femeile câștigă, în medie, cu 16% mai puțin decât bărbații, acest decalaj fiind resimțit inclusiv asupra pensiilor [3].

Dat fiind acestea, femeile din finanțe nu completează economia, ci o dezvoltă – cu responsabilitate, stabilitate și viziune.

Femeile care conduc instituții financiare sau direcții bugetare aduc o valoare adăugată prin transparență și disciplină financiară

Conform datelor Biroului Național de Statistică (2024), în Republica Moldova, femeile reprezintă peste 55% din forța de muncă în domeniul financiar-bancar. De asemenea,  aproximativ 60% din personalul Ministerului Finanțelor (inclusiv Serviciul Fiscal de Stat) și 64% dintre angajații Băncii Naționale a Moldovei sunt femei, iar 53% dintre funcțiile de conducere ale ultimei sunt ocupate de femei. În același timp, doar 27% din funcțiile de conducere de nivel superior în instituțiile financiare din țară sunt ocupate de femei (Raportul anual BNM, 2024). Această discrepanță reflectă un decalaj de gen între competență și acces la decizie, într-un domeniu esențial pentru stabilitatea statului. În pofida acestor limitări, femeile au demonstrat performanțe ridicate în managementul resurselor, transparență și planificare strategică.

Potrivit Curții de Conturi [11], entitățile economice administrate de femei au înregistrat o rată medie de execuție bugetară de 95%, depășind media națională.
În plus, acestea au raportat mai puține abateri contabile, indicând o gestionare riguroasă a fondurilor publice, leadership-ul feminin fiind asociat și cu un stil de guvernare participativ.

În aceeași ordine de idei, se remarcă faptul că la momentul actual, ca rezultat al obținerii statutului de țară candidată pentru aderarea la UE, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a-și alinia legislația națională la normele și acquis-ul comunitar, printre care se evidențiază și Directiva 2022/2381 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 noiembrie 2022 privind consolidarea echilibrului de gen în rândul administratorilor societăților cotate la bursă și măsuri conexe. În acest sens, autoritățile naționale au elaborat un proiect de Lege menit să-și alinieze practicile naționale la cele ale UE în materie de guvernanță corporativă și reprezentare în organele de conducere ale entităților economice.

Scopul principal al proiectului de Lege este de asigura o reprezentare proporțională a bărbaților și femeilor în cadrul organelor de conducere a entităților de interes public din Republica Moldova [10]. Potrivit Legii nr.171/2012 privind piața de capital, entitatea de interes public este entitatea care întruneşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:

– este o bancă, o societate de asigurări (reasigurări) sau un organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică;

– este un emitent ale cărui valori mobiliare sunt admise spre tranzacţionare pe o piaţă reglementată;

– este o entitate mare, astfel cum este definită la art.4 alin.(4) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, şi fie este o societate pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social, fie este o societate pe acţiuni în care cota statului depăşeşte 30% din capitalul social şi care desfăşoară activitate în unul sau mai multe domenii de importanţă pentru securitatea statului, specificate la art.4 din Legea nr.174/2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului [7].

Respectiv, proiectul de lege prenotat are drept scop introducerea cotelor de 40% pentru sexul subreprezentat în consiliile entităților de interes public sau 33% pentru membrii sexului subreprezentat din toate posturile de administrator, atât administratori executivi, cât și neexecutivi al entităților vizate.

Femeile din finanțe reprezintă o resursă strategică pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Ele dovedesc că etica, competența și echilibrul sunt elemente la fel de importante ca randamentele și profitul. Acest fapt a fost demonstrat și de femeile care gestionează bugete publice locale sau proiecte de dezvoltare au adus rezultate concrete la nivel comunitar. Exemple din raioanele Orhei, Cahul și Ungheni arată că proiectele coordonate de femei au generat peste 500 de noi locuri de muncă, atragerea investițiilor străine de peste 2 milioane euro, și implementarea inițiativelor de bugetare sensibilă la gen, care țin cont de nevoile diferite ale femeilor și bărbaților. Aceste acțiuni contribuie direct în realizarea obiectivului general al Programului Național 1325 –  de participare a femeilor la guvernare și la procesele de dezvoltare durabilă ca instrument de consolidare a păcii și stabilității interne.

Echilibrul de gen în sfera antreprenorială și tranziția verde

Pentru ca egalitatea să fie durabilă, ea trebuie să fie economică. Femeile din Moldova sunt o resursă antreprenorială imensă, dar subfinanțată.

Conform Raportului ONU Femei Moldova (2024), peste 33% dintre întreprinderile mici și mijlocii din țară sunt fondate sau conduse de femei. Majoritatea acestor afaceri se concentrează în servicii, educație, comerț și consultanță economică. Femeile antreprenoare din Republica Moldova au demonstrat o capacitate superioară de gestionare prudentă a resurselor. Rata de rambursare a creditelor pentru întreprinderile conduse de femei este de 98%, potrivit datelor Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).
De asemenea, în ultimii trei ani, proiectele economice gestionate de femei au generat o creștere medie a veniturilor de 20–25%, arătând o corelație directă între leadership-ul feminin și sustenabilitatea financiară. Aceste date confirmă ceea ce Rezoluția ONU 1325 subliniază la nivel global: implicarea femeilor în economie nu este doar un drept, ci un factor de stabilitate și dezvoltare.

De asemenea, dezvoltarea antreprenoriatului feminin în Republica Moldova a fost posibilă inclusiv datorită măsurilor de suport din partea statului, acordate prin intermediul  Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și a programul „Femei în Afaceri”. Programul dat este orientat spre atingerea următoarelor obiective:

– Creșterea oportunităților economice pentru femei, prin reducerea barierelor la inițierea sau dezvoltarea unei afaceri;

– Facilitarea accesului la investiții și asistență pentru dezvoltarea afacerilor gestionate de femei, menite să complementeze suportul financiar şi non-financiar disponibil la moment pentru femeile antreprenoare din Republica Moldova;

– Crearea unui model național integrat de suport pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin, care vizează diferite etape de dezvoltare a businessului: de la planificarea afacerii la întreprinderi nou create şi până la afaceri în creștere;

– Consolidarea infrastructurii naționale de suport a ÎMM-lor, prin extinderea serviciilor oferite în scopul reducerii obstacolelor specifice pe care le confruntă femeile în afaceri;

– Contribuirea la realizarea politicilor prioritare privind egalitatea de gen şi dezvoltarea economică.

Respectiv, programul este destinat femeilor care planifică să-și inițieze sau extindă afacerile, în special în zonele rurale ale țării [5].

În aceeași ordine de idei, se remarcă faptul că în perioada anului 2025, Biroul Național de Statistică, cu suportul UN Women, a elaborat și dezvoltat un nou set de date statistice aferente antreprenoriatului feminin, având în vedere rolul esențial al acestuia promovarea dezvoltării economice incluzive, a inovării și progresului social. Astfel, potrivit acestor date statistice [1], pentru anul 2024, din numărul total al entităților comerciale existente, cele mai multe afaceri administrate de femei se atestă în domeniul învățământului – 66%, activități profesionale și științifice – 47,1%, sănătate și asistență socială – 44%, industrie prelucrătoare și extractivă – 41,3%, cazare și alimentație publică – 41,2% (figura 3).

Figura 3. Ponderea entităților comerciale administrate de femei și a cifrei de afaceri a acestora, pe tipuri de activități economice, pentru anul 2024, %

Sursa: BNS, 2025 [1]

În partea ce ține de rezultatele financiare înregistrate de entitățile comerciale administrate de femei, se evidențiază că cele mai mari ponderi ale cifrei de afaceri în totalul veniturilor din vânzări înregistrate per tip de clasificare economică, s-au înregistrat de afacerile administrate de femei în domeniul învățământului – 50,8%, informații și comunicații – 42,5%, cazare și alimentație publică – 40,3% (figura 3).

În aceeași ordine de idei, este de menționat și rolul femeilor în activitatea de export. Respectiv, în rândul entităților exportatoare în domeniul uleiurilor și grăsimilor de origine animală și vegetală, entitățile administrate de femei dețin majoritatea – 54,2%. De asemenea, ponderi semnificative ale entităților economice administrate de femei se înregistrează inclusiv în domeniul exportului de utilaje și echipamente de transport – 23,4% și de produse alimentare și a celor de origine animală – 22,2% (tabelul 2).

Tabelul 2

Ponderea entităților exportatoare administrate de femei, după tipuri de activități

Sursa: BNS, 2025 [4]

Domenii de export cu o prezență feminină mai redusă în funcțiile de management ale entității sunt producția de combustibili minerali, lubrefianți și alte materiale conexe – 6,9%.

Nu în ultimul rând, un domeniu emergent este intersecția dintre gen și schimbările climatice. Femeile din mediul rural, deși administrează gospodăriile, au fost istoric excluse din discuțiile despre tehnologie agricolă. Recent, UNDP, Suedia și Norvegia au lansat inițiative majore pentru a schimba acest lucru.

• Platforma FAR: Lansată la sfârșitul anului 2024/începutul 2025, aceasta este prima platformă condusă de femei pentru o agricultură rezilientă. Reunește peste 100 de producătoare agricole pentru a face schimb de practici privind irigarea prin picurare și energia regenerabilă.
• Finanțare Verde: Proiectul „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor” (2024-2028), cu un buget de 8,5 milioane USD, oferă granturi specifice pentru afaceri agricole conduse de femei care adoptă soluții eco-friendly.

Aceste inițiative poziționează femeile nu ca victime ale secetei, ci ca lideri ai tranziției verzi în agricultura moldovenească.

Deși activitatea de antreprenoriat se bucură de tot mai mult suport din partea statului prin intermediul diverselor programe și platforme, anumite provocări pentru mediul de afaceri persistă. Conform unui sondaj, realizat și publicat pe pagina web a Biroului Național de Statistică, administratorii entităților comerciale, atât femei, cât și bărbați, au avut posibilitatea să se expună referitor la dificultățile majore întâmpinate. Astfel, din numărul total al managerilor femei majoritatea (62,4%) consideră că cea mai mare provocare în activitatea de business este cererea pieței, mai exact lipsa ei. Printre alte provocări majore se numără și aspectele financiare, cum ar fi accesibilitatea resurselor financiare etc. și lipsa forței de muncă, 42,1% și respectiv, 34,3% din managerii din rândul femeilor fiind de această părere (figura 4). 

Figura 4. Principalele provocări în activitatea de antreprenoriat în opinia manaqerilor (femei vs bărbați) %

Sursa: BNS, 2025 [4]

Educația financiară este o altă zonă în care femeile exercită influență pozitivă.

Programe precum „Femei pentru o Economie Puternică” (PNUD, 2023) și „Start-Up pentru Femei” (ODA, 2024) au format peste 12.000 de participante în domeniile managementului financiar, contabilității și planificării de afaceri. În mediul universitar, peste 65% dintre cadrele didactice din domeniul economic sunt femei, conform Ministerului Educației. Acestea contribuie la formarea unei noi generații de specialiști în economie și finanțe, care înțeleg importanța egalității de șanse și a responsabilității sociale.

Educația financiară nu este doar un instrument economic, ci și unul de consolidare a păcii sociale, aceasta contribuind direct la realizarea angajamentelor asumate conform Hotărârii Guvernului nr. 152/2023 – de dezvoltare a competențelor economice ale femeilor este esențială pentru prevenirea inegalităților și crearea unui climat stabil în comunități.

Analiza rolului femeilor din finanțe în Republica Moldova evidențiază faptul că leadership-ul feminin reprezintă un factor esențial al dezvoltării economice durabile și al consolidării stabilității instituționale. Implicarea activă a femeilor în politică și în domenii precum sistemul bancar, piețele de capital, asigurările și finanțele publice contribuie semnificativ la creșterea calității procesului decizional, la diversificarea perspectivelor manageriale și la promovarea unei guvernanțe responsabile.

Studiile și bunele practici internaționale demonstrează că organizațiile financiare cu un grad sporit de incluziune de gen în poziții de conducere înregistrează performanțe economice mai ridicate, o gestionare mai eficientă a riscurilor și un nivel crescut de încredere din partea investitorilor și a societății. În acest context, participarea femeilor în structurile de conducere financiară din Republica Moldova contribuie la sporirea rezilienței economice și la alinierea sectorului financiar la standardele europene și internaționale.

Totodată, promovarea egalității de gen în finanțe stimulează incluziunea financiară, susține accesul echitabil la resurse economice și favorizează dezvoltarea antreprenoriatului feminin, cu efecte directe asupra creării de locuri de muncă și a reducerii disparităților sociale. Astfel, femeile din finanțe nu reprezintă doar beneficiari ai progresului economic, ci actori strategici ai transformării structurale a economiei naționale.

În concluzie, țin să menționez că valorificarea deplină a potențialului profesional al femeilor în sectorul financiar trebuie să constituie o prioritate strategică pentru politicile economice și instituționale din Republica Moldova. Investițiile în educație financiară, leadership feminin și mecanisme de promovare a egalității de șanse vor consolida competitivitatea economică a țării și vor contribui la o dezvoltare sustenabilă, incluzivă și echilibrată pe termen lung.

Referințe bibliografice

1. Calcule experimentale privind antreprenoriatul feminin în anul 2024. Biroul Național de Statistică, 2025. Disponibile online:https://statistica.gov.md/ro/antreprenoriatul-feminin-10083_62078.html
2. Comunicare a Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitet Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”. Disponibilă online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0152
3. Comunicatul de presă al Băncii Naționale a Moldovei ca rezultat al participării la evenimentul internațional „Ring the Bell for Gender Equality”, 2025. Disponibil online: https://www.bnm.md/ro/content/bnm-promoveaza-egalitatea-de-gen-pentru-un-sector-financiar-mai-incluziv
4. Explorarea potențialului statisticilor economice pentru măsurarea egalității de gen în Moldova. Prezentare a Biroului Național de Statistică, 2025. Disponibilă online:https://statistica.gov.md/ro/antreprenoriatul-feminin-10083_62078.html
5. Hotărârea Guvernului nr. 1064/2016 cu privire la aprobarea Programului „Femei în afaceri” Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 314 art. 1142.
6. How Women’s Financial Inclusion Contributes to Financial Stability and Soundness. Policy Diagnostic. Women’s World Banking, 2025. Disponibil online: https://www.womensworldbanking.org/insights/how-womens-financial-inclusion-contributes-to-financial-stability-and-soundness/
7. Legea Republicii Moldova nr.171/2012 privind piața de capital. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 193-197 art. 665.
8. Programul de promovare şi asigurare a egalităţii  între femei  şi bărbaţi în Republica Moldova pentru anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.203/2023. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 197-199 art. 491.
9. Programul naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea pentru anii 2023-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.152/2023. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 147-150 art. 325.