Femeile Conduc Dezvoltarea: OP-ED-uri pentru Agenda Femeia, Pacea și Securitatea
- 15 January 2026
- Posted by: i4dd
- Category: OP-ED
Această rubrică reunește 12 articole de tip OP-ED-uri dedicate promovării Agendei Femeia, Pacea și Securitatea (WPS), semnate de experți și experte care analizează rolul femeilor în leadership și cum putem contribui la dezvoltare și incluziune. Fiecare autor sau autoare evidențiază capacitatea femeilor de a contribui activ la schimbarea socială și la consolidarea comunităților.
Prin perspective argumentate și experiențe relevante, articolele demonstrează cum expertiza, profesionalismul care nu are gen, implicarea și leadershipul feminin pot genera dezvoltare durabilă și progres real, invitând la reflecție și la recunoașterea femeilor ca actori-cheie ai schimbării.
Toate OP-ED-urile elaborate sunt puncte de vedere care permit ușor de a scoate în evidență în ce mod perspectiva de gen poate fi integrată în domeniul dezvoltării și susține accelerarea implementării Agendei Femeia, Pacea și Securitatea.
Cele 12 OP-ED-uri sunt elaborate de femei și bărbați, cu profil profesional diferit: experți și experte în domeniul diplomației, sectorului neguvernamental, mediului de afaceri, comunicării, justiției, sectorului public, resurselor umane, gestionării proiectelor, urmăririi penale, conducerii structurilor de drept și ordine publică, altele.
Integrarea acestor 12 perspective diverse demonstrează că abordarea de gen nu este un exercițiu teoretic, ci un instrument practic, aplicabil în orice domeniu al dezvoltării. Vocea complementară a femeilor și bărbaților din sectoare profesionale variate confirmă că Agenda Femeia, Pacea și Securitatea poate fi accelerată doar prin colaborare, expertiză multidisciplinară și angajament comun.
Împreună, aceste OP-ED-uri conturează o viziune coerentă și matură asupra modului în care egalitatea de gen devine un catalizator al progresului instituțional și social, consolidând reziliența și sustenabilitatea proceselor de dezvoltare.

Leadership-ul feminin și Agenda femeile, pacea și securitatea (WPS) ca piloni ai rezilienței naționale în condiții de conflict regional
Această lucrare analizează mecanismele prin care dimensiunea de gen a fost integrată în strategiile de securitate post-2022 în Republica Moldova și Ucraina, demonstrând că reziliența și apărarea națională de amenințările actuale depinde direct de capacitatea statului de a mobiliza întregul potențial intelectual și operațional al cetățenilor săi.

Bariera invizibilă: provocările femeilor și drumul spre leadership în poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova reprezintă una dintre instituțiile fundamentale ale statului de rept, avînd misiunea de a asigura ordinea publică, securitatea cetățenilor și respectarea legii. Deși cadrul legal este bine structurat totuși pe interior există o serie de bariere invizibile – obstacole nescrise care influențează negativ eficiența profesională, dezvoltarea carierei și climatul organizațional.

Femeile din finanțe: motor al dezvoltării economice în Republica Moldova
„Economia Republicii Moldova nu se dezvoltă doar prin cifre și strategii, ci prin viziunea și echilibrul femeilor care gestionează resurse, instituții și comunități.”

Prezența femeilor în activitatea de urmărire penală și impactul deciziilor manageriale asupra calității actului de justiție
Această întrebare capătă o relevanță deosebită în contextul actual al reformelor din sistemul de justiție, în care eficiența instituțională și respectarea drepturilor fundamentale reprezintă obiective esențiale.

CÂND JUSTIȚIA EȘUEAZĂ, POLITICILE O URMEAZĂ
Sistemele de justiție sunt adesea discutate ca structuri morale sau juridice. În realitate, ele sunt mult mai mult decât atât: reprezintă un instrument central al guvernării. Acolo unde justiția este independentă, credibilă și responsabilă, politicile publice au șanse reale să funcționeze.

De la marginalizare la leadership: cum egalitatea de gen, incluziunea și durabilitatea reconstruiesc comunitățile.
„Grădinița, acel spațiu care ar fi trebuit să cultive potențialul copilului meu, a ales să vadă mai întâi diagnosticul, nu personalitatea. Școala a continuat același tipar. Atunci am devenit ceea ce nu planificasem: scut, voce, negociatoare, mediatoare, activistă. Această transformare m-a ajutat să înțeleg că excluderea nu este doar o povară individuală, ci o vulnerabilitate sistemică ce afectează stabilitatea și dezvoltarea întregii comunități.”