Chișinău, 23 iulie 2026 

Atelierul „Media privind Femeile, Pacea și Securitatea (FPS) în contextul Triplului Nexus: Cazul Moldovei”, organizat de I4DD și GNWP s-a încheiat astăzi cu o zi dedicată aplicării Agendei FPS, Triplului Nexus, jurnalismului în zone fragile și instrumentelor digitale moderne, precum și postări media ale participanților

Repere ale zilei a doua de instruire

Ziua a debutat cu sesiunea privind implementarea Agendei Femeile, Pacea și Securitatea în Republica Moldova, susținută împreună cu Cornelia Ursu, șefa Secretariatului PNA 1325 din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a prezentat Rezoluția 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, rezoluțiile conexe și Planul Național de Acțiune 2023–2027, precum și rolurile Guvernului, autorităților locale și societății civile în implementare.

“Aplicabilitatea Agendei Femeile, Pacea și Securitatea nu se aplică doar țărilor care se află în conflicte sau au conflicte nesoluționate. Modul cum comunicăm influențează percpeția publică, politicile publice, reducerea sau accentuarea percepțiilor sau prejudecăților “a menționat Cornelia Ursu, șefa Secretariatului PNA 1325, MAI.

Reziliența nu însemană absența crizelor, ci capacitatea oamenilor de a fi solidari. Crizele demonstrează că uneori se muncește fragmentat, ceea ce distribuie puterea de decizie diferit.

Natia Kostava, coordonatoare principală de programe GNWP pentru Asia Centrală, Europa de Est și Caucazul de Sud, a explicat conceptul Triplului Nexus – legătura dintre acțiunea umanitară, dezvoltare și pace – și rolul rețelelor sociale în promovarea agendei FPS, pe baza experiențelor din alte țări.

“Astăzi crizele nu se întîmplă izolare, dar au nevoie de răspunsuri. Triplu Nexus ne reamintește că acțiunea umanitară, dezvoltarea, consolidarea păcii și jurnalismul responsabil devin mai puternice cînd sunt îmbinate împreună. Jurnaliștii au puterea de a merge dincolo de raportarea evenimentelor individuale a istoriilor despre crize – or despre cauze, imapctul uman și soluțiile pe care le urmează. Prin conectarea imediată a nevoilor cu soluții pe termen lung, mass-media poate ajuta ca audiența să înțeleagă nu doar ceea ce s-a întîmplat, dar și subiecte ce poate fi de făcut pentru a construi comunități reziliente”, a subliniat Natia Kostava, GNWP.

Sesiunea dedicată inteligenței artificiale în jurnalism, facilitată de Viorica Țîcu, reprezentantă a organizației „Women in Cyber”, a abordat oportunitățile și riscurile etice ale AI în producția de știri – de la automatizare și verificarea informației până la prevenirea dezinformării.

Viorica Țîcu a subliniat că “amprenta digitală în mediul online- rămîne mereu. Codul de etică pentru jurnaliști este important pentru industria mediei. Responsabilitatea editorială nu poate fi delegată algoritmelor”.

Cristina Lesnic, Directoarea I4DD, a condus sesiunea privind reportajele în zone fragile și de conflict, axată pe siguranță, etică, principiul „Do No Harm” (A nu dăuna) și raportarea bazată pe cunoașterea traumelor.

În partea aplicativă, participanții au elaborat, în grupuri, articole și mesaje pentru rețelele sociale privind promovarea Rezoluțiilor 1325 și 1820 ale Consiliului de Securitate al ONU în Republica Moldova.

Rezultate atelierului

În urma celor două zile de instruire, profesioniști media și comunicatori dispun de competențe consolidate pentru a produce conținut sensibil la gen și la conflict, pentru a preveni dezinformarea și pentru a susține, prin activitatea editorială, implementarea agendei Femeile, Pacea și Securitatea în cadrul Triplului Nexus.

Participanții și participantele au avut posibilitatea să fie ghidați să utilizeze un limbaj sensibil la gen, elaborînd aproximativ peste 13 produse media (în formate diverse). Acest lucru permite de a amplifica vocile comunităților din teren, a instituțiilor implementatoare, asigurînd că cei afectați au un rol activ în narațiune.