{"id":17798,"date":"2026-01-16T10:24:43","date_gmt":"2026-01-16T10:24:43","guid":{"rendered":"https:\/\/idd.md\/?p=17798"},"modified":"2026-01-16T10:26:07","modified_gmt":"2026-01-16T10:26:07","slug":"forta-care-transforma-initiativele-in-schimbare-reala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/idd.md\/en\/forta-care-transforma-initiativele-in-schimbare-reala\/","title":{"rendered":"For\u021ba care transform\u0103 ini\u021biativele \u00een schimbare real\u0103"},"content":{"rendered":"<div data-elementor-type=\"wp-post\" data-elementor-id=\"17798\" class=\"elementor elementor-17798\" data-elementor-post-type=\"post\">\n\t\t\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-9d53dbb elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"9d53dbb\" data-element_type=\"section\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-9d545f6\" data-id=\"9d545f6\" data-element_type=\"column\" data-settings=\"{&quot;background_background&quot;:&quot;classic&quot;}\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-d056047 elementor-widget elementor-widget-vc_custom_heading\" data-id=\"d056047\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"vc_custom_heading.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"vc_custom_heading no_stripe consulting_heading_font  text_align_left\" ><h2 style=\"text-align: left;font-weight:700\" class=\"consulting-custom-title\">For\u021ba care transform\u0103 ini\u021biativele \u00een schimbare real\u0103<\/h2><\/div>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-9d54bbc elementor-widget elementor-widget-stm_post_details\" data-id=\"9d54bbc\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"stm_post_details.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"post_details_wr  consulting_elementor_post_details\">\n    \n<div class=\"stm_post_info\">\n\t<div class=\"stm_post_details clearfix\">\n\t\t<ul class=\"clearfix\">\n\t\t\t<li class=\"post_date\">\n\t\t\t\t<i class=\"fa fa fa-clock-o\"><\/i>\n\t\t\t\t16 January 2026\t\t\t<\/li>\n\t\t\t<li class=\"post_by\">Posted by:\t\t\t\t<span>i4dd<\/span>\n\t\t\t<\/li>\n\t\t\t<li class=\"post_cat\">Category:\t\t\t\t<span>Femeia, Pacea \u0219i Securitatea (WPS)<\/span>\n\t\t\t<\/li>\n\t\t<\/ul>\n\t\t<div class=\"comments_num\">\n\t\t\t<a href=\"https:\/\/idd.md\/en\/forta-care-transforma-initiativele-in-schimbare-reala\/#respond\"><i class=\"fa fa-comment-o\"><\/i>No Comments <\/a>\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n\t\t\t<div class=\"post_thumbnail\">\n\t\t\t<img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" width=\"1110\" height=\"550\" src=\"https:\/\/idd.md\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/WhatsApp-Image-2026-01-14-at-10.40.51-1110x550.jpeg\" class=\"attachment-consulting-image-1110x550-croped size-consulting-image-1110x550-croped wp-post-image\" alt=\"\" srcset=\"https:\/\/idd.md\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/WhatsApp-Image-2026-01-14-at-10.40.51-1110x550.jpeg 1110w, https:\/\/idd.md\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/WhatsApp-Image-2026-01-14-at-10.40.51-18x10.jpeg 18w\" sizes=\"(max-width: 1110px) 100vw, 1110px\" \/>\t\t<\/div>\n\t<\/div><\/div>\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-9d54cd6 elementor-widget elementor-widget-text-editor\" data-id=\"9d54cd6\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"text-editor.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t<p><em>OP-ED elaborat de <strong>Tabarcea Olesea<\/strong>, Asocia\u021bia Ob\u0219teasc\u0103 \u201eClinica Juridic\u0103\u201d, B\u0103l\u021bi (Directoare)<\/em><\/p>\n<p>\u00cen peisajul societ\u0103\u021bii civile din Republica Moldova, femeile reprezint\u0103 coloana vertebral\u0103 a ini\u021biativelor civice. Studiile arat\u0103 c\u0103 aproximativ <em>doi din trei membri ai sectorului nonprofit sunt femei<\/em>, acestea fiind adesea cele mai implicate \u0219i active at\u00e2t ca angajate, c\u00e2t \u0219i ca voluntare<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a>. Aceast\u0103 prezen\u021b\u0103 majoritar feminin\u0103 confer\u0103 sectorului asociativ o perspectiv\u0103 unic\u0103 \u0219i o energie aparte. <strong>Teza central\u0103<\/strong> a acestui articol este c\u0103 liderismul feminin \u00een ONG-uri ac\u021bioneaz\u0103 ca o for\u021b\u0103 transformatoare, capabil\u0103 s\u0103 converteasc\u0103 ideile \u0219i ini\u021biativele societ\u0103\u021bii civile \u00een schimb\u0103ri reale, tangibile la nivel social \u0219i politic.<\/p>\n<p><strong>Context \u0219i relevan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen ultimii ani, Republica Moldova a cunoscut evolu\u021bii semnificative \u00een ceea ce prive\u0219te <em>participarea femeilor la guvernare \u0219i procese decizionale<\/em>. La nivel politic na\u021bional, femeile ocup\u0103 \u00een prezent pozi\u021bii-cheie: pre\u0219edin\u021bia \u021b\u0103rii, o bun\u0103 parte a guvernului, conducerea Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u0219i a Procuraturii Anticorup\u021bie sunt de\u021binute de femei, iar \u00een Parlament circa 40% dintre deputa\u021bi sunt femei. Aceste progrese, rod al eforturilor sus\u021binute de promovare a egalit\u0103\u021bii de gen, creeaz\u0103 un context favorabil \u0219i pentru sectorul asociativ, unde de mul\u021bi ani femeile conduc numeroase organiza\u021bii \u0219i ini\u021biative locale.<\/p>\n<p>Relevan\u021ba institu\u021bional\u0103 a liderismului feminin \u00een ONG-uri se reflect\u0103 \u0219i \u00een deschiderea autorit\u0103\u021bilor c\u0103tre societatea civil\u0103. Actuala guvernare manifest\u0103 <em>o colaborare str\u00e2ns\u0103 cu sectorul asociativ<\/em>, consider\u00e2ndu-l un partener egal at\u00e2t \u00een elaborarea, c\u00e2t \u0219i \u00een implementarea politicilor publice. Spre exemplu, vicepremierul pentru integrare european\u0103 a subliniat recent c\u0103 m\u0103surile de dezvoltare adoptate de autorit\u0103\u021bi sunt implementate \u00een str\u00e2ns parteneriat cu organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile<a href=\"#_ftn2\" name=\"_ftnref2\">[2]<\/a>. Acest climat politic incluziv confirm\u0103 faptul c\u0103 vocile feminine din ONG-uri nu mai sunt marginale, ci au devenit factori importan\u021bi \u00een procesele decizionale. Totodat\u0103, pe plan social, ONG-urile s-au dovedit esen\u021biale \u00een perioada crizelor recente (pandemia COVID-19 sau criza refugia\u021bilor din Ucraina), c\u00e2nd re\u021belele conduse majoritar de femei au mobilizat rapid ajutoare umanitare \u0219i servicii comunitare. Astfel, at\u00e2t din perspectiv\u0103 na\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i institu\u021bional\u0103, contextul actual eviden\u021biaz\u0103 <em>nevoia \u0219i impactul particip\u0103rii femeilor-lider<\/em> \u00een dezvoltarea democratic\u0103 \u0219i social\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n<p>Politicile \u0219i angajamentele interna\u021bionale ale Republicii Moldova ofer\u0103, la r\u00e2ndul lor, relevan\u021b\u0103 fenomenului. \u021aara este parte la tratate ce promoveaz\u0103 drepturile femeilor \u2013 cum ar fi Conven\u021bia ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare fa\u021b\u0103 de Femei (CEDAW) \u2013 \u0219i a ratificat de cur\u00e2nd Conven\u021bia de la Istanbul privind combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor (\u00een vigoare din 2022). De asemenea, obiectivul integr\u0103rii europene a impulsionat alinierea cadrului na\u021bional la <em>standardele UE privind egalitatea de gen<\/em>. Programul na\u021bional pentru egalitatea de gen 2023\u20132027 subliniaz\u0103 c\u0103 promovarea \u0219anselor egale \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi este parte integrant\u0103 a parcursului european al \u021b\u0103rii<a href=\"#_ftn3\" name=\"_ftnref3\">[3]<\/a>.<\/p>\n<\/p>\n<p><strong>Contribu\u021bia femeilor \u00een sectorul nonprofit \u2013 statistici, politici \u0219i legisla\u021bie<\/strong><\/p>\n<p>Femeile active \u00een societatea civil\u0103 din Moldova \u0219i-au adus o contribu\u021bie substan\u021bial\u0103 la transform\u0103rile sociale \u0219i la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea politicilor publice din ultimele dou\u0103 decenii. <em>Prezen\u021ba numeric\u0103 \u0219i angajamentul lor sunt remarcabile<\/em>: nu doar c\u0103 reprezint\u0103 circa 66% din personalul \u0219i voluntarii organiza\u021biilor neguvernamentale, dar femeile-lider au ini\u021biat sau influen\u021bat direct multe dintre schimb\u0103rile legislative progresiste din \u021bar\u0103. Un exemplu elocvent este adoptarea Legii cu privire la asigurarea egalit\u0103\u021bii (Legea anti-discriminare din 2012), proces \u00een care ONG-urile de femei \u0219i ap\u0103r\u0103toare ale drepturilor omului au avut un rol decisiv. Aceast\u0103 lege, care a instituit Consiliul pentru Prevenirea \u0219i Eliminarea Discrimin\u0103rii \u0219i Asigurarea Egalit\u0103\u021bii, a reprezentat un pas major \u00een alinierea la standardele europene \u0219i a creat mecanisme de protec\u021bie \u00eempotriva discrimin\u0103rii pe criterii de gen..<\/p>\n<p>De asemenea, <em>introducerea cotelor de gen \u00een sfera politic\u0103<\/em> a beneficiat de sprijinul consistent al organiza\u021biilor de femei. \u00cen 2016\u20132017, ca urmare a pledoariilor societ\u0103\u021bii civile \u0219i \u00een conformitate cu angajamentele interna\u021bionale, legisla\u021bia electoral\u0103 a fost modificat\u0103 pentru a impune o cot\u0103 minim\u0103 de 40% a ambelor sexe pe listele de candida\u021bi \u0219i obligativitatea ca, \u00een fiecare 10 locuri ale listei, cel pu\u021bin 4 candida\u021bi s\u0103 fie femei (sau b\u0103rba\u021bi). Aceast\u0103 schimbare a dus, la alegerile ce au urmat, la cre\u0219terea reprezent\u0103rii femeilor \u00een consilii locale \u0219i \u00een Parlament \u2013 un progres ce se reflect\u0103 ast\u0103zi \u00een procentul record de deputate \u0219i \u00een prezen\u021ba femeilor \u00een pozi\u021biile-cheie ale statului. Este relevant de men\u021bionat c\u0103 Moldova a urcat considerabil \u00een clasamentele globale privind egalitatea de gen (de pild\u0103, \u00een 2021 \u021bara se situa pe locul 28 din 156 de \u021b\u0103ri \u00een Indicele global al disparit\u0103\u021bilor de gen)<a href=\"#_ftn4\" name=\"_ftnref4\">[4]<\/a>, evolu\u021bie datorat\u0103 \u00een parte \u0219i acestor politici incluzive sus\u021binute de activismul feminin.<\/p>\n<p>Contribu\u021bia femeilor \u00een sectorul nonprofit nu se rezum\u0103 \u00eens\u0103 doar la domeniul politicii de gen. Numeroase <em>organiza\u021bii conduse de femei activeaz\u0103 \u00een arii precum justi\u021bia, asistenta social\u0103, educa\u021bia civic\u0103 \u0219i s\u0103n\u0103tatea<\/em>, aduc\u00e2nd beneficii comunit\u0103\u021bilor \u0219i influen\u021b\u00e2nd politicile sectoriale. Prin munca lor, aceste organiza\u021bii au pilotat ini\u021biative ce ulterior au fost preluate la scar\u0103 larg\u0103 de autorit\u0103\u021bi \u2013 de la centre de asisten\u021b\u0103, la programe de antreprenoriat feminin sau servicii sociale inovatoare.<\/p>\n<p>Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, femeile-lider din ONG-uri au jucat un rol esen\u021bial \u00een <em>monitorizarea guvern\u0103rii \u0219i consolidarea democra\u021biei<\/em>. Ele au fost parte activ\u0103 din coali\u021bii civice care au militat pentru transparen\u021ba decizional\u0103, accesul la informa\u021bie \u0219i justi\u021bie independent\u0103. Spre exemplu, organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile conduse de femei au contribuit substan\u021bial la elaborarea \u0219i implementarea Strategiilor na\u021bionale de dezvoltare a societ\u0103\u021bii civile (SDSC 2012\u20132015 \u0219i 2018\u20132020), care au creat un cadru pentru parteneriatul stat-ONG \u0219i pentru mecanisme precum <strong>Legea 2%<\/strong> (care permite direc\u021bionarea de c\u0103tre cet\u0103\u021beni a 2% din impozitul pe venit c\u0103tre ONG-uri).<\/p>\n<p><strong>Obstacole \u0219i inegalit\u0103\u021bi structurale \u00een leadershipul feminin<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen pofida progreselor \u00eenregistrate, femeile aflate \u00een pozi\u021bii de conducere \u2013 inclusiv \u00een sectorul nonprofit \u2013 continu\u0103 s\u0103 se confrunte cu o serie de obstacole \u0219i inegalit\u0103\u021bi de natur\u0103 structural\u0103. Un prim impediment \u00eel constituie <em>stereotipurile de gen \u0219i normele socioculturale tradi\u021bionale<\/em>, care pot submina autoritatea \u0219i vizibilitatea femeilor-lider. \u00cen multe comunit\u0103\u021bi, exist\u0103 \u00eenc\u0103 prejudecata conform c\u0103reia deciziile importante trebuie luate de b\u0103rba\u021bi, iar femeile ar fi \u201emai pu\u021bin potrivite\u201d pentru roluri de conducere, mai ales \u00een domenii precum securitatea, afacerile publice sau gestionarea financiar\u0103<a href=\"#_ftn5\" name=\"_ftnref5\">[5]<\/a>. Aceste atitudini pot descuraja femeile s\u0103 aspire la pozi\u021bii de leadership sau pot diminua sus\u021binerea pe care ele o primesc, \u00eengreun\u00e2ndu-le munca de advocacy \u0219i management.<\/p>\n<p><em>Inegalit\u0103\u021bile structurale<\/em> se manifest\u0103 \u0219i prin accesul diferen\u021biat la resurse \u0219i finan\u021bare. Organiza\u021biile conduse de femei tind s\u0103 activeze mai ales \u00een domenii sociale (educa\u021bie, asisten\u021b\u0103 social\u0103, drepturile omului), care adesea au finan\u021b\u0103ri mai modeste comparativ cu proiectele din domenii percepute ca fiind \u201emai tehnice\u201d sau dominate de b\u0103rba\u021bi (de exemplu, IT, infrastructur\u0103, administra\u021bie public\u0103, securitate). Aceast\u0103 situa\u021bie poate face ca femeile-lider s\u0103 aib\u0103 <strong>bugete mai mici \u0219i capacitate institu\u021bional\u0103 mai redus\u0103<\/strong>, limit\u00e2nd amploarea ini\u021biativelor pe care le pot derula. \u00cen plus, exist\u0103 indicii c\u0103 \u0219i mecanismele de alocare a fondurilor pot favoriza involuntar actorii tradi\u021bionali.<\/p>\n<p>O alt\u0103 barier\u0103 \u021bine de <em>lipsa re\u021belelor de mentorat \u0219i a reprezent\u0103rii \u00een forurile decizionale<\/em> de nivel \u00eenalt. Chiar dac\u0103 femeile sunt majoritare \u00een sectorul asociativ, ele sunt subreprezentate \u00een consiliile directoare ale unor re\u021bele \u0219i platforme na\u021bionale mixte, sau \u00een dialogul oficial cu autorit\u0103\u021bile, dac\u0103 aceste structuri nu sunt construite pe principii incluzive. Situa\u021bia este \u0219i mai vizibil\u0103 \u00een domenii precum <em>securitatea \u0219i solu\u021bionarea conflictelor<\/em>, unde femeile au fost adesea excluse istoric. Un exemplu elocvent: \u00een procesul de negociere a conflictului transnistrean, femeile nu au avut acces direct la pozi\u021bii de negociatoare sau membre ale delega\u021biilor oficiale, iar mecanismele de informare privind acest proces nu au fost adaptate pentru a include perspectiva femeilor. Aceast\u0103 excludere structural\u0103 reduce influen\u021ba femeilor asupra deciziilor critice \u0219i perpetueaz\u0103 inechit\u0103\u021bile de gen \u00een sferele percepute ca \u201emasculine\u201d.<\/p>\n<p><em>Condi\u021biile socio-economice<\/em> genereaz\u0103 \u0219i ele inegalit\u0103\u021bi. Femeile-lider trebuie adesea s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 dublei poveri \u2013 responsabilit\u0103\u021bi profesionale \u0219i familiale \u2013 \u00een lipsa unor servicii de \u00eengrijire accesibile (cre\u0219e, programe after-school etc.). Acest lucru le limiteaz\u0103 timpul disponibil pentru networking, perfec\u021bionare sau deplas\u0103ri de advocacy. Mai mult, \u00een mediul rural, pot exista probleme de mobilitate \u0219i siguran\u021b\u0103 care descurajeaz\u0103 participarea femeilor la evenimente publice sau la via\u021ba asociativ\u0103. Iar fenomenul migra\u021biei (foarte pronun\u021bat \u00een r\u00e2ndul tinerelor) face ca multe poten\u021biale lidere s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara \u00eenainte de a-\u0219i valorifica pe deplin abilit\u0103\u021bile civic-activiste.<\/p>\n<p><strong>Evolu\u021bia cadrului legal \u0219i participarea civic\u0103 a femeilor<\/strong><\/p>\n<p>Cadrul legal al Republicii Moldova privind egalitatea de gen \u0219i participarea cet\u0103\u021beneasc\u0103 a evoluat considerabil \u00een ultimele dou\u0103 decenii, cre\u00e2nd premise juridice solide pentru afirmarea liderismului feminin. Un prim pilon l-a constituit <em>Legea nr. 5\/2006 privind asigurarea egalit\u0103\u021bii de \u0219anse \u00eentre femei \u0219i b\u0103rba\u021bi<\/em>, act care a instituit bazele nediscrimin\u0103rii de gen \u00een toate domeniile vie\u021bii publice \u0219i private<a href=\"#_ftn6\" name=\"_ftnref6\">[6]<\/a>. Aceast\u0103 lege a introdus obliga\u021bii pentru institu\u021bii de a promova femeile \u00een func\u021bii de decizie, a sanc\u021bionat h\u0103r\u021buirea \u0219i discriminarea la locul de munc\u0103 \u0219i a creat cadrul Consiliului na\u021bional pentru participarea egal\u0103 (mecanism consultativ). Practic, Legea 5\/2006 a setat standardul ca femeile s\u0103 fie tratate echitabil \u0219i reprezentate propor\u021bional \u00een procesele sociale \u0219i politice \u2013 constituind un fundament pe care s-au cl\u0103dit ulterior alte politici.<\/p>\n<p>Un al doilea moment important a fost adoptarea <em>Legii privind prevenirea \u0219i combaterea violen\u021bei \u00een familie (nr. 45\/2007)<\/em>, urmat\u0103 de dezvoltarea treptat\u0103 a unui cadru complex de protec\u021bie a victimelor violen\u021bei bazate pe gen. Aceasta a \u00eensemnat recunoa\u0219terea dreptului femeilor la securitate personal\u0103 \u0219i demnitate, precum \u0219i responsabilizarea statului \u0219i a societ\u0103\u021bii \u00een a oferi servicii (ordine de protec\u021bie, centre de ad\u0103post, linii fierbin\u021bi etc.). Femeile din ONG-uri au fost direct implicate \u00een ini\u021bierea acestor reglement\u0103ri \u0219i ulterior, \u00een <em>monitorizarea implement\u0103rii lor<\/em>, ceea ce a condus la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea treptat\u0103 a practicilor poli\u021biene\u0219ti \u0219i judiciare fa\u021b\u0103 de cazurile de violen\u021b\u0103. Ratificarea Conven\u021biei de la Istanbul (2021) a consolidat \u0219i mai mult acest cadru, oblig\u00e2nd statul la standarde europene \u00een materie de prevenire, protec\u021bie \u0219i pedepsire a violen\u021bei \u00eempotriva femeilor.<\/p>\n<p>\u00cen paralel, <em>legisla\u021bia privind organiza\u021biile neguvernamentale<\/em> s-a modernizat, \u021bin\u00e2nd cont de recomand\u0103rile societ\u0103\u021bii civile. Dup\u0103 eforturi de advocacy \u00eentinse pe aproape un deceniu, \u00een 2020 a intrat \u00een vigoare noua Lege nr. 86\/2020 cu privire la organiza\u021biile necomerciale. Aceasta a simplificat procedurile de \u00eenregistrare \u0219i administrare a ONG-urilor, a eliminat restric\u021bii injuste (de exemplu, interdic\u021bia ca ONG-urile s\u0103 se implice \u00een activit\u0103\u021bi politice a fost clarificat\u0103, protej\u00e2nd dreptul ONG-urilor de a face advocacy pe politici publice) \u0219i a redus p\u00e2rghiile prin care autorit\u0103\u021bile anterioare puteau exercita presiuni asupra asocia\u021biilor. Un mediu legal mai liber \u0219i mai previzibil a fost deosebit de benefic pentru <em>ONG-urile conduse de femei<\/em>, care anterior resim\u021beau acut lipsa resurselor pentru a naviga birocra\u021bia \u0219i erau expuse abuzurilor (de exemplu, controale excesive). Tot pe filiera dezvolt\u0103rii sectorului asociativ, legisla\u021bia voluntariatului (Legea 121\/2010) \u0219i mecanismul de desemnare procentual\u0103 2% (implementat \u00eencep\u00e2nd cu 2017) au oferit instrumente noi de cre\u0219tere a particip\u0103rii civice \u0219i de finan\u021bare a ini\u021biativelor locale \u2013 instrumente de care numeroase grupuri de femei au beneficiat pentru a-\u0219i sus\u021bine cauzele.<\/p>\n<p>Un rol semnificativ \u00een orientarea cadrului legal l-au avut <em>strategiile na\u021bionale<\/em> adoptate succesiv.<\/p>\n<\/p>\n<p><strong>Strategia na\u021bional\u0103 pentru asigurarea egalit\u0103\u021bii de gen<\/strong> (2017\u20132021) a integrat obiective precum sporirea num\u0103rului de femei \u00een func\u021bii elective, reducerea diferen\u021belor salariale \u0219i extinderea serviciilor de \u00eengrijire a copiilor. De\u0219i implementarea ei a fost inegal\u0103, strategia a pus pe agenda guvernamental\u0103 subiecte sensibile \u0219i a cerut ministerelor s\u0103 colaboreze cu ONG-urile de profil. \u00cen 2018 a fost lansat\u0103 \u0219i <em>Strategia na\u021bional\u0103 de prevenire \u0219i combatere a violen\u021bei fa\u021b\u0103 de femei \u0219i violen\u021bei domestice (2018\u20132023)<a href=\"#_ftn7\" name=\"_ftnref7\"><strong>[7]<\/strong><\/a><\/em>, consolid\u00e2nd coordonarea intersectorial\u0103 \u00een acest domeniu \u0219i recunosc\u00e2nd expres parteneriatul cu ONG-urile.<\/p>\n<p>Mai recent, odat\u0103 cu ob\u021binerea statutului de \u021bar\u0103 candidat\u0103 la UE (2022), autorit\u0103\u021bile au ini\u021biat <em>Programul na\u021bional de promovare a egalit\u0103\u021bii de gen 2023\u20132027<\/em>. Acest document programatic eviden\u021biaz\u0103 leg\u0103tura dintre egalitatea de gen \u0219i integrarea european\u0103, aliniind \u021bintele na\u021bionale la Strategia UE privind egalitatea de gen 2020\u20132025 \u0219i la angajamentele din Acordul de Asociere RM-UE. Programul 2023\u20132027 pune accent pe implicarea femeilor \u00een economie \u0219i decizie, pe combaterea stereotipurilor \u0219i pe cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii institu\u021bionale de a r\u0103spunde problemelor de gen. Adoptarea sa reflect\u0103 <em>voin\u021ba politic\u0103 de a continua modernizarea legislativ\u0103<\/em> \u00een direc\u021bia egalit\u0103\u021bii, voin\u021b\u0103 impulsionat\u0103 \u0219i de cerin\u021bele procesului de aderare la UE.<\/p>\n<p>La nivelul particip\u0103rii civice, aceste evolu\u021bii legislative s-au tradus printr-o cre\u0219tere a prezen\u021bei femeilor \u00een via\u021ba public\u0103. \u00cen administra\u021bia public\u0103 local\u0103, de\u0219i propor\u021bia femeilor primar r\u0103m\u00e2ne sub 25%, se remarc\u0103 totu\u0219i c\u0103 acolo unde au fost introduse m\u0103suri de ac\u021biune afirmativ\u0103 (ex: liste de consilieri cu cot\u0103 minim\u0103), num\u0103rul ale\u0219ilor locali femei a crescut. De asemenea, <em>Consiliul Na\u021bional al ONG-urilor<\/em> \u0219i alte platforme consultative sectoriale (\u00een educa\u021bie, s\u0103n\u0103tate, mediu) includ acum o reprezentare sporit\u0103 a organiza\u021biilor de femei, datorit\u0103 at\u00e2t cadrului legal care oblig\u0103 la consultare public\u0103, c\u00e2t \u0219i activismului perseverent al acestora. \u00cen 2022, la Forumul ONG-urilor, autorit\u0103\u021bile au recunoscut succesele ob\u021binute \u00eempreun\u0103 cu societatea civil\u0103 \u00een domeniul egalit\u0103\u021bii de gen \u0219i accesului la informa\u021bie, subliniind c\u0103 Moldova \u201eeste un exemplu pentru unele state din UE\u201d \u00een ceea ce prive\u0219te reprezentarea femeilor.<\/p>\n<\/p>\n<p><strong>Rolul liderismului feminin \u00een integrarea european\u0103 (Acordul de Asociere \u0219i platformele UE-RM)<\/strong><\/p>\n<p>Integrarea european\u0103 a Republicii Moldova nu este doar un proces politic \u0219i diplomatic, ci \u0219i unul profund societal, care <em>implic\u0103 \u0219i beneficiaz\u0103 de aportul societ\u0103\u021bii civile<\/em>, \u00een special al femeilor-lider. Femeile din ONG-uri s-au dovedit a fi actori-cheie \u00een promovarea reformelor \u0219i valorilor europene, contribuind la punerea \u00een practic\u0103 a prevederilor Acordului de Asociere RM-UE (\u00een vigoare din 2016) \u0219i la monitorizarea progreselor.<\/p>\n<p>Un exemplu institu\u021bional central \u00een acest sens este <strong>Platforma Societ\u0103\u021bii Civile UE\u2013Moldova<\/strong>, creat\u0103 conform Acordului de Asociere pentru a facilita dialogul \u00eentre organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile de pe ambele maluri ale Prutului. Aceast\u0103 Platform\u0103, co-prezidat\u0103 \u00een prezent de doamna Liliana Palihovici \u2013 lider\u0103 a unui ONG proeminent \u0219i fost\u0103 vicepre\u0219edint\u0103 a Parlamentului \u2013, ilustreaz\u0103 direct rolul liderismului feminin. Gra\u021bie eforturilor acestei organiza\u021bii, autorit\u0103\u021bile au \u00eenceput s\u0103 prezinte societ\u0103\u021bii civile proiectele de acte normative europene cu suficient timp \u00eenainte \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 cont de expertiza ONG-urilor. Acest model de colaborare a fost subliniat chiar de oficialii guvernamentali: Vicepremierul pentru integrare european\u0103 a recunoscut c\u0103 <em>datorit\u0103 cooper\u0103rii str\u00e2nse cu societatea civil\u0103<\/em>, Moldova a avansat rapid \u00een procesul de <em>screening<\/em> al aquis-ului comunitar, reu\u0219ind s\u0103 parcurg\u0103 jum\u0103tate din capitole \u00een doar 9 luni<a href=\"#_ftn8\" name=\"_ftnref8\">[8]<\/a>.<\/p>\n<p>De asemenea, femeile-lider au jucat un rol crucial \u00een <em>monitorizarea implement\u0103rii Acordului de Asociere<\/em>. Organiza\u021biile neguvernamentale conduse de femei au elaborat numeroase rapoarte alternative \u0219i <em>shadow report<\/em>-uri pe teme variate: drepturile omului, justi\u021bie, mediu, dezvoltare rural\u0103 etc., evalu\u00e2nd onest m\u0103sura \u00een care autorit\u0103\u021bile \u00ee\u0219i respect\u0103 angajamentele fa\u021b\u0103 de UE. Aceste evalu\u0103ri independente (de exemplu, rapoartele anuale ale Platformei Na\u021bionale a Forumului Societ\u0103\u021bii Civile din Parteneriatul Estic, care include peste 100 de ONG-uri) au scos la lumin\u0103 at\u00e2t progresele, c\u00e2t \u0219i restan\u021bele, asigur\u00e2nd un mecanism de <strong>accountability<\/strong> extern. Femeile au fost deseori \u00een fruntea acestor demersuri \u2013 fie ca autoare ale rapoartelor, fie ca purt\u0103toare de cuv\u00e2nt la prezentarea concluziilor \u00een fa\u021ba institu\u021biilor europene. Prezen\u021ba lor asigur\u0103 c\u0103 \u0219i <em>aspectele de gen<\/em> sunt integrate \u00een analiza procesului de asociere: de pild\u0103, atunci c\u00e2nd s-au evaluat reformele justi\u021biei, s-a pus problema reprezent\u0103rii femeilor \u00een organele de conducere ale sistemului judiciar; sau c\u00e2nd s-a discutat despre mediul de afaceri, s-a adus \u00een discu\u021bie sprijinul pentru antreprenoriatul feminin.<\/p>\n<p>Liderismul feminin contribuie \u0219i la <em>promovarea principiilor europene \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei<\/em>, un element esen\u021bial pentru ca integrarea s\u0103 fie ireversibil\u0103. Multe campanii de informare privind valorile UE \u2013 demnitatea uman\u0103, egalitatea, statul de drept \u2013 au fost derulate de ONG-uri coordonate de femei, care au \u0219tiut s\u0103 aduc\u0103 mesajele aproape de comunit\u0103\u021bi. Spre exemplu, \u00een zona rural\u0103 \u0219i \u00een UTA G\u0103g\u0103uzia, unde scepticismul fa\u021b\u0103 de UE este mai ridicat, organiza\u021bii de femei au organizat <em>platforme de dialog local<\/em> \u0219i proiecte comunitare (despre antreprenoriat, educa\u021bie, cultur\u0103) finan\u021bate prin fonduri europene, oferind oamenilor exemple concrete ale beneficiilor integr\u0103rii. Astfel de ini\u021biative \u2013 de la ateliere pentru tinere privind UE, la ac\u021biuni de voluntariat \u00een sate sub egida \u201eEuropa aproape\u201d \u2013 au fost posibile datorit\u0103 <em>capacit\u0103\u021bilor de mobilizare \u0219i empatie<\/em> ale femeilor-lider. Ele au reu\u0219it s\u0103 creeze pun\u021bi \u00eentre nivelul macro (politicile de asociere) \u0219i via\u021ba cotidian\u0103 a cet\u0103\u021benilor, f\u0103c\u00e2nd parcursul european mai u\u0219or de \u00een\u021beles \u0219i de acceptat.<\/p>\n<p>Un capitol aparte al integr\u0103rii europene unde liderismul feminin s-a eviden\u021biat este <em>agenda Femeile, Pacea \u0219i Securitatea (Rezolu\u021bia ONU 1325)<\/em>, str\u00e2ns legat\u0103 de pilonii UE de ac\u021biune extern\u0103 \u0219i securitate. Implementarea Planului na\u021bional 1325 (2018\u20132021) a implicat pentru prima dat\u0103 \u00een mod sistematic organiza\u021biile de femei \u00een sectorul de securitate \u0219i reconciliere. Crearea <strong>Consiliului Consultativ al Femeilor pentru Consolidarea P\u0103cii<\/strong> \u2013 grup format din reprezentante ale ONG-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului, cu sprijinul UN Women \u2013 este un exemplu elocvent. Acest consiliu trans-comunitar identific\u0103 solu\u021bii la barierele cu care se confrunt\u0103 femeile \u00een contextul conflictului transnistrean \u0219i formuleaz\u0103 recomand\u0103ri comune pentru autorit\u0103\u021bi. Ini\u021biativa demonstreaz\u0103 cum <em>leadershipul feminin poate genera sinergii pentru coeziune social\u0103 \u0219i pace<\/em>, aspecte fundamentale pentru climatul de securitate necesar ader\u0103rii la UE. Implicarea femeilor \u00een astfel de platforme asigur\u0103 c\u0103 integrarea european\u0103 a Moldovei este privit\u0103 nu doar prin prisma economic\u0103 sau legislativ\u0103, ci \u0219i prin cea a <em>valorilor umane \u0219i a stabilit\u0103\u021bii sociale<\/em>.<\/p>\n<p>Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, exemplul personal al liderelor politice ale \u021b\u0103rii, formate \u00een medii de societate civil\u0103, vorbe\u0219te despre leg\u0103tura intrinsec\u0103 dintre <em>emanciparea femeilor \u00een ONG-uri \u0219i parcursul european<\/em>. Actuala pre\u0219edint\u0103 a Republicii Moldova, Maia Sandu, care ghideaz\u0103 ferm \u021bara spre UE, a fost \u0219i ea parte a societ\u0103\u021bii civile \u0219i a promovat transparen\u021ba \u0219i responsabilitatea \u00een ONG-uri \u00eenainte de a intra \u00een politic\u0103. Al\u021bi fo\u0219ti activi\u0219ti \u2013 femei care au condus ONG-uri de mediu, de drepturi civile sau think-tank-uri economice \u2013 au devenit ulterior mini\u0219tri, secretari de stat sau deputa\u021bi pro-europeni, duc\u00e2nd \u00een institu\u021bii <em>expertiza \u0219i etica dob\u00e2ndite \u00een sectorul nonprofit<\/em>. Aceast\u0103 osmoz\u0103 a cadrului civic cu cel politic a alimentat reforma \u0219i a dat credibilitate obiectivului de integrare.<\/p>\n<p>Prin urmare, rolul liderismului feminin \u00een integrarea european\u0103 a Moldovei este multiplu: catalizator al reformelor interne, garant al transparen\u021bei \u0219i incluziunii, punte de leg\u0103tur\u0103 cu societatea larg\u0103 \u0219i promotor al valorilor fundamentale. Femeile-lider din ONG-uri ac\u021bioneaz\u0103 ca <em>ambasadoare informale ale transform\u0103rii europene<\/em> \u2013 asigur\u00e2ndu-se c\u0103 procesul nu r\u0103m\u00e2ne unul tehnocratic, ci se traduce \u00eentr-o schimbare real\u0103 pentru cet\u0103\u021beni, \u00een spiritul democratiz\u0103rii \u0219i prosperit\u0103\u021bii pe care UE le promoveaz\u0103.<\/p>\n<p><strong>Sinergia dintre stat \u0219i ONG-urile conduse de femei<\/strong><\/p>\n<p>O lec\u021bie valoroas\u0103 desprins\u0103 din ultimii ani este c\u0103 <em>statul \u0219i societatea civil\u0103 pot realiza cele mai bune rezultate atunci c\u00e2nd coopereaz\u0103<\/em>, iar aceast\u0103 sinergie se manifest\u0103 exemplar \u00een proiectele \u0219i politicile unde femeile-lider din ONG-uri sunt implicate activ. Colaborarea dintre autorit\u0103\u021bi \u0219i organiza\u021biile neguvernamentale conduse de femei a devenit din ce \u00een ce mai structurat\u0103, trec\u00e2nd de la simple consult\u0103ri formale la parteneriate efective \u00een implementarea politicilor publice.<\/p>\n<p>Un domeniu \u00een care aceast\u0103 sinergie este evident\u0103 \u00eel constituie <em>r\u0103spunsul la crizele umanitare \u0219i sociale<\/em>. \u00cen contextul valului de refugia\u021bi ucraineni din 2022, autorit\u0103\u021bile moldovene au lucrat m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu ONG-urile de femei pentru a oferi asisten\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103 \u0219i servicii de integrare. \u0218ase organiza\u021bii ale societ\u0103\u021bii civile, create \u0219i conduse de femei, au fost selectate de ONU (prin Fondul Femeilor pentru Pace \u0219i Ac\u021biuni Umanitare) \u0219i finan\u021bate pentru a extinde capacit\u0103\u021bile de sprijin \u00een teren. Nu a fost vorba doar de finan\u021bare, ci \u0219i de <em>coordonare opera\u021bional\u0103<\/em>: reprezentantele acestor ONG-uri au participat la celulele de criz\u0103 gestionate de Guvern, au semnalat nevoi specifice femeilor \u0219i copiilor refugia\u021bi \u0219i au contribuit la g\u0103sirea rapid\u0103 de solu\u021bii (de ex., spa\u021bii sigure pentru mame cu copii, consiliere pentru traume, facilitarea angaj\u0103rii refugiatelor). \u00cen iunie 2022, o delega\u021bie oficial\u0103 a Fondului ONU \u00eempreun\u0103 cu UN Women \u0219i cu secretarii de stat din ministerele muncii \u0219i afacerilor interne s-au \u00eent\u00e2lnit cu liderelor ONG-urilor locale pentru a discuta rolul lor esen\u021bial \u00een prima linie \u0219i cum poate statul sprijini mai bine aceste eforturi. Acest dialog direct cu factorii guvernamentali a permis armonizarea interven\u021biilor \u0219i evitarea paralelismelor, demonstr\u00e2nd c\u0103 <em>\u00eencrederea reciproc\u0103<\/em> este cheia succesului. Practic, statul a recunoscut c\u0103 nu poate ajunge singur la to\u021bi beneficiarii \u0219i c\u0103 expertiza ONG-urilor (adesea n\u0103scut\u0103 din empatie feminin\u0103 \u0219i cunoa\u0219terea detaliat\u0103 a comunit\u0103\u021bii) completeaz\u0103 ac\u021biunile institu\u021biilor.<\/p>\n<p>\u0218i \u00een sfera <strong>politicilor publice pe termen lung<\/strong> cooperarea a luat av\u00e2nt. \u00cen elaborarea noilor strategii na\u021bionale \u2013 fie c\u0103 vorbim de Strategia \u201eMoldova European\u0103 2030\u201d, de planurile sectoriale pe s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie sau mediu \u2013 reprezentan\u021bi ai ONG-urilor, inclusiv multe femei-lider, au fost integra\u021bi \u00een grupurile de lucru guvernamentale. Spre exemplu, \u00een 2022, Consiliul Na\u021bional pentru Participare (CNP) re\u00eenfiin\u021bat a asigurat ca circa <em>jum\u0103tate dintre exper\u021bii societ\u0103\u021bii civile delega\u021bi \u00een comisiile de specialitate s\u0103 fie femei<\/em>, reflect\u00e2nd astfel diversitatea sectorului asociativ. Aceste experte au adus contribu\u021bii valoroase: \u00een grupul pentru strategia de dezvoltare, o activist\u0103 cu experien\u021b\u0103 \u00een dezvoltare rural\u0103 (lider\u0103 de ONG local) a insistat asupra m\u0103surilor de sprijin pentru femeile antreprenoare din sate; \u00een comisia pentru reforma justi\u021biei, o jurist\u0103 de la un ONG de drepturile omului a propus mecanisme pentru cre\u0219terea num\u0103rului de femei \u00een func\u021bii de conducere din sistemul judiciar, ca parte a indicatorilor de performan\u021b\u0103. Multe dintre aceste propuneri se reg\u0103sesc \u00een documentele finale, semn c\u0103 <em>vocea ONG-urilor conduse de femei a fost auzit\u0103 \u0219i integrat\u0103<\/em>.<\/p>\n<p>Sinergia stat-ONG se mai vede \u0219i \u00een implementarea la firul ierbii a politicilor deja adoptate. Institu\u021biile publice colaboreaz\u0103 tot mai des cu ONG-urile pentru a pune \u00een practic\u0103 programe sociale. De exemplu, Ministerul Muncii \u0219i Protec\u021biei Sociale finan\u021beaz\u0103 par\u021bial centre de zi gestionate de asocia\u021bii de femei (pentru b\u0103tr\u00e2ni singuri sau pentru copii vulnerabili), recunosc\u00e2nd expertiza \u0219i empatia personalului acestor ONG-uri. \u00cen justi\u021bie, poli\u021bia \u0219i procuratura colaboreaz\u0103 cu ONG-urile de profil \u00een <em>echipe multidisciplinare<\/em> pentru cazurile de violen\u021b\u0103 domestic\u0103: astfel, reprezentantele ONG (psihologe, avocate) \u00eenso\u021besc echipele oficiale \u00een teren \u0219i la audieri, asigur\u00e2nd o abordare sensibil\u0103 la gen \u0219i sprijin pentru victim\u0103 pe tot parcursul procesului.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 abordare de parteneriat a fost formalizat\u0103 \u00een unele situa\u021bii prin <em>memorandumuri de \u00een\u021belegere<\/em>. De exemplu, Ministerul Afacerilor Interne a semnat un acord cu UN Women \u00een 2021 pentru a consolida colaborarea cu entit\u0103\u021bile pentru egalitatea de gen, ceea ce include asigurarea particip\u0103rii ONG-urilor de femei la preg\u0103tirea \u0219i evaluarea programelor MAI<a href=\"#_ftn9\" name=\"_ftnref9\">[9]<\/a>. Un alt exemplu: Ministerul Educa\u021biei a implicat ONG-uri de femei \u00een adaptarea curriculumului \u0219colar cu elemente de educa\u021bie de gen \u0219i prevenirea violen\u021bei, astfel \u00eenc\u00e2t politicile de egalitate s\u0103 coboare la nivelul \u0219colilor. Rezultatele sunt \u00eencurajatoare \u2013 programele pilot realizate \u00een parteneriat au avut o calitate mai bun\u0103 \u0219i o rat\u0103 de acceptare sporit\u0103, iar asta impulsioneaz\u0103 extinderea colabor\u0103rii \u0219i \u00een alte domenii.<\/p>\n<p>Pentru ca sinergia s\u0103 fie sustenabil\u0103, este esen\u021bial ca statul s\u0103 <em>institu\u021bionalizeze mecanismele de cooperare<\/em>. \u00cen acest sens, se discut\u0103 reanimarea unor structuri cum ar fi <em>Consiliul Na\u021bional pentru Egalitate de Gen<\/em>, cu participarea paritar\u0103 a ministerelor \u0219i ONG-urilor, sau crearea unui grup permanent de consultare sub egida Prim-ministrului dedicat rela\u021biei cu societatea civil\u0103. \u00cen m\u0103sura \u00een care aceste organisme vor deveni active \u0219i influente, vocea ONG-urilor conduse de femei va putea fi canalizat\u0103 regulat \u00een deciziile guvernamentale, nu doar ad-hoc.<\/p>\n<p>De cealalt\u0103 parte, \u0219i ONG-urile \u00ee\u0219i adapteaz\u0103 modul de operare pentru a coopera mai eficient cu statul. Ele investesc \u00een profesionalizarea personalului, \u00een traininguri pe politici publice, \u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 pentru a sta la masa deciziei al\u0103turi de oficiali, trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 limbajul tehnic al politicilor \u0219i bugetelor. Multe \u0219i-au flexibilizat modul de lucru, astfel \u00eenc\u00e2t expertele lor s\u0103 poat\u0103 participa la \u0219edin\u021be oficiale sau deplas\u0103ri de informare \u00een teritoriu organizate de guvern. Practic, ambele p\u0103r\u021bi \u2013 \u0219i autorit\u0103\u021bile, \u0219i ONG-urile \u2013 au evoluat c\u0103tre o cultur\u0103 a cooper\u0103rii.<\/p>\n<p>Cea mai mare beneficiar\u0103 a acestei sinergii este, \u00een final, societatea. Probleme complexe precum s\u0103r\u0103cia, inegalit\u0103\u021bile sau corup\u021bia nu pot fi rezolvate dec\u00e2t dac\u0103 toate p\u0103r\u021bile implicate \u00ee\u0219i unesc for\u021bele. Exemplul sinergiei stat-ONG-uri de femei arat\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd o perspectiv\u0103 incluziv\u0103 \u0219i empatic\u0103 (adesea adus\u0103 de liderismul feminin) se combin\u0103 cu <em>autoritatea \u0219i resursele statului<\/em>, efectul este multiplicator. Ini\u021biativele devin mai bine adaptate nevoilor reale, se pun \u00een practic\u0103 mai coerent, iar rezultatele au un impact mai mare \u0219i mai durabil. A\u0219a se transform\u0103 cu adev\u0103rat ini\u021biativele \u00een schimbare real\u0103 \u2013 prin <em>ac\u021biune colectiv\u0103 \u0219i solidaritate \u00eentre sectorul public \u0219i cel asociativ<\/em>, mediate de leadership vizionar.<\/p>\n<\/p>\n<p>Liderismul feminin \u00een sectorul nonprofit din Republica Moldova a evoluat din postura de factor marginal \u00eentr-o <em>for\u021b\u0103 central\u0103 a schimb\u0103rii sociale<\/em>. Femeile-lider din ONG-uri au demonstrat c\u0103 posed\u0103 competen\u021ba, integritatea \u0219i empatia necesare pentru a transforma ini\u021biative locale \u00een reforme na\u021bionale, pentru a aduce vocea cet\u0103\u021benilor acolo unde se iau deciziile \u0219i pentru a \u021bine vie aspira\u021bia unei societ\u0103\u021bi echitabile \u0219i europene. Analiza de fa\u021b\u0103 a eviden\u021biat c\u0103, de\u0219i mai exist\u0103 obstacole \u0219i inegalit\u0103\u021bi structurale, tendin\u021ba este una ireversibil ascendent\u0103: femeile sunt tot mai prezente \u0219i influente \u00een arena public\u0103, iar contribu\u021biile lor sunt recunoscute.<\/p>\n<p>\u00cen mod ferm, concluzion\u0103m c\u0103 <em>femeile conduc dezvoltarea<\/em> nu este doar un slogan al unui proiect, ci o realitate \u00een plin\u0103 manifestare \u00een Republica Moldova. Prin eforturi conjugate \u2013 politici publice incluzive, parteneriate cu autorit\u0103\u021bile, sprijin comunitar \u2013 liderismul feminin poate atinge poten\u021bialul maxim. Acest lucru va \u00eensemna nu doar egalitate de \u0219anse realizat\u0103, ci \u0219i o societate mai just\u0103, mai prosper\u0103 \u0219i mai aproape de familia european\u0103. <strong>Schimbarea real\u0103<\/strong> prinde contur sub ochii no\u0219tri atunci c\u00e2nd ini\u021biativele vizionare ale femeilor sunt amplificate de sustinerea \u00eentregii societ\u0103\u021bi. Este responsabilitatea \u0219i interesul nostru comun, al tuturor, s\u0103 sus\u021binem aceste eforturi \u0219i s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 for\u021ba transformatoare a liderismului feminin continu\u0103 s\u0103 modeleze pozitiv viitorul Republicii Moldova.<\/p>\n<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> <a href=\"https:\/\/moldova.peopleinneed.net\/media\/publications\/1851\/file\/actorii-societatii-civile_analiza-minutioasa_moldova.pdf#:~:text=%C3%8En%20Republica%20Moldova%2C%20doi%20din,sunt%20proeminente%20%C3%AEn%20agenda%20OSC\">moldova.peopleinneed.net<\/a>.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref2\" name=\"_ftn2\">[2]<\/a> <a href=\"https:\/\/economica.md\/republica-moldova-face-progrese-importante-in-procesul-de-integrare-europeana-platforma-societatii-civile-ue-rm-adopta-o-declaratie-comuna\/#:~:text=%C3%8En%20deschiderea%20evenimentului%2C%20Cristina%20Gherasimov%2C,jum%C4%83tatea%20procesului%20de%20screening%20bilateral\">economica.md<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref3\" name=\"_ftn3\">[3]<\/a> <a href=\"https:\/\/social.gov.md\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Program-accelerare-egalitate-de-gen.pdf#:~:text=3,2027%2C%20inclusiv%20alte%20instrumente\">social.gov.md<\/a>.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref4\" name=\"_ftn4\">[4]<\/a> <a href=\"https:\/\/www.women2030.org\/wp-content\/uploads\/2020\/06\/Shadow-Report-Moldova.pdf#:~:text=According%20to%20the%20figures%20of,in%202015%2C%20but%2035th%20in\">women2030.org<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref5\" name=\"_ftn5\">[5]<\/a> <a href=\"https:\/\/moldova.un.org\/en\/12931-10-accessible-statistical-profiles-women-and-girls-moldova-were-launched#:~:text=%28including%2043,top%205%20positions%20on%20electoral\">moldova.un.org<\/a><a href=\"https:\/\/moldova.un.org\/en\/12931-10-accessible-statistical-profiles-women-and-girls-moldova-were-launched#:~:text=that%20women%20are%20unable%20to,in%203%20persons%20has%20a\">moldova.un.org<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref6\" name=\"_ftn6\">[6]<\/a> <a href=\"https:\/\/social.gov.md\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Program-accelerare-egalitate-de-gen.pdf#:~:text=guvernare%20%E2%80%9DMoldova%20prosper%C4%83%2C%20sigur%C4%83%2C%20european%C4%83%E2%80%9D,a%20principiului%20egalit%C4%83%C8%9Bii%20de%20gen\">social.gov.md<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref7\" name=\"_ftn7\">[7]<\/a> <a href=\"https:\/\/moldova.unfpa.org\/sites\/default\/files\/pub-pdf\/evaluarea_in_domeniul_egalitatii_de_gen.pdf#:~:text=,2023%20%C8%99i\">moldova.unfpa.org<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref8\" name=\"_ftn8\">[8]<\/a> <a href=\"https:\/\/economica.md\/republica-moldova-face-progrese-importante-in-procesul-de-integrare-europeana-platforma-societatii-civile-ue-rm-adopta-o-declaratie-comuna\/#:~:text=%C3%8En%20deschiderea%20evenimentului%2C%20Cristina%20Gherasimov%2C,jum%C4%83tatea%20procesului%20de%20screening%20bilateral\">economica.md<\/a>.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref9\" name=\"_ftn9\">[9]<\/a> <a href=\"https:\/\/mai.gov.md\/ro\/news\/memorandum-de-intelegere-intre-ministerul-afacerilor-interne-si-entitatea-natiunilor-unite#:~:text=MEMORANDUM%20DE%20%C3%8EN%C8%9AELEGERE%20%C3%8ENTRE%20MINISTERUL,DE%20GEN%20%C8%98I%20ABILITAREA%20FEMEILOR\">mai.gov.md<\/a><\/p>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen peisajul societ\u0103\u021bii civile din Republica Moldova, femeile reprezint\u0103 coloana vertebral\u0103 a ini\u021biativelor civice. Studiile arat\u0103 c\u0103 aproximativ doi din trei membri ai sectorului nonprofit sunt femei, acestea fiind adesea cele mai implicate \u0219i active at\u00e2t ca angajate, c\u00e2t \u0219i ca voluntare . \u00e2<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":17800,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[91],"tags":[],"class_list":["post-17798","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-femeia-pacea-si-securitatea-wps"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17798","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17798"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17798\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17804,"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17798\/revisions\/17804"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17800"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17798"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17798"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/idd.md\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17798"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}